Cu 42 de ani în urmă, România a fost zguduiă de cel mai puternic cutremur din ultima jumătate de secol. Seismul care a avut magnitudinea de 7,2 pe scara Richter a avut loc la ora 21.22.22 şi a durat 56 de secunde. Peste 1.500 de oameni şi-au pierdut viaţa, iar zeci de mii de locuinţe au fost puse la pământ. Căutările au durat zile în şir, iar pagubele s-au ridicat la echivalentul, de astăzi, a două miliarde de euro.
56 de secunde de groază!
Sursa agerpres.ro
Peretii s-au prăbușit, geamurile s-au spart, focul a izbucnit! Unii s-au repezit îngroziti pe scari sau spre ieșiri; altii au rămas încremeniti în casă, paralizați de teamă. Aceeasi teama care i-a îndemnat pe altii sa se arunce de la etaj. S-au înregistrat chiar si cazuri de femei care au nascut înainte de vreme.
Seismul a fost atât de puternic, încât a distrus o parte din oraşul Zimnicea şi localitatea Șistov de pe malul bulgăresc al Dunării. La Bucureşti, 33 de clădiri s-au prăbuşit complet. Cele mai multe în centrul Capitalei. Pe Bulevardul Magheru, blocuri simbol ale vremii – Dunărea, Wilson, Scala au dispărut într-o clipă.
Sursa a1.ro
Datele oficiale arata ca in urma cutremurului si-au pierdut viata 1.578 de persoane, majoritatea in Bucuresti, iar alte 11.321 au fost ranite, in principal din cauza prabusirii cladirilor. Unii au trecut prin coșmarul vieții lor după ce au stat nu zeci, chiar mai bine de 100 de ore sub dărâmături.
“Ne-am așezat sub grinda de la intrare. A urmat o cădere în gol de 2 3 secude. Eu am căzut pe tatăl meu, ne-a protejat grida. Mama mea s-a dus la cealaltă intrare a apartamentului și din păcate ea nu a supravietuit. Am stat 6 ore nemiscati acoperiti de moloz si ce mai era acolo, era o liniste mortuara.”, a relatat Xavier, unul dintre supraviețuitorii cutremurului, potrivit stirileprotv.ro.
Printre victimele cutremurului s-au numărat şi câteva personalităţi marcante ale ţării noastre: Doina Badea, Toma Caragiu, Alexandru Bocăneţ, prozatorii A. E. Baconski şi Alexandru Ivasiuc.
Ceaușescu și planul de spionare a românilor
În seara zilei de 4 martie 1977, Nicolae şi Elena Ceauşescu se aflau în Nigeria, la un banchet care se dădea în cinstea lor. După ce a primit vestea despre cutremur, Ceauşescu a întrerupt banchetul. La telefon a instituit starea de necesitate în România, iar a doua zi de dimineaţă, cei doi au aterizat pe aeroportul Otopeni.
Imediat după cutremur, Nicolae Ceauşescu a hotărât să deschidă „Contul refacerii, solidarităţii şi omeniei“, cunoscut sub numele de „Omenia“, unde toţi oamenii muncii trebuiau să doneze bani pentru reconstrucţia ţării. În ajutorul României au sărit atunci şi ţările străine, care au trimis sume mari de bani pentru reconstrucţia Bucureştiului, oraşul cel mai afectat de cutremur.
După cutremur, au apărut mari dezvăluiri. Oamenii, nemulţumiţi, îşi spuneau problemele la colţ de stradă sau în faţa prietenilor, iar într-un document ulterior se menționează că în blocurile Dunărea şi Continental, unde locuiau oameni cu funcţii în aparatul de stat, s-au descoperit în ruine aparate de emisie în funcţiune, arme, dar şi acte în alb, potrivit adevarul.ro.
Sursa adevarul.ro
Cât de pregătiți suntem de un cutremur major?
Specialiștii atrag atenția asupra faptului că producerea unui cutremur puternic în România va avea efecte devastatoare asupra Bucureștiului. Aceștia susțin că mai multe clădiri renumite de pe Bulevardul Magheru, ca Blocul Patria sau Blocul Aro sunt extrem de vulnerabile, motiv pentru care locatarii acestora ar trebui să se mute pentru a fi consolidate.
Sursa evz.ro
Conform raportului pe 2018, ce a fost publicat de Ordinul Arhitecților din București, toate construcţiile din Bucureşti au la bază un plan urbanistic general care a expirat de opt ani, dar a fost prelungit în lipsa unuia nou.