3 ianuarie 2023, 15:57

Recensământul populației și locuințelor: INS, despre cum se va face autorecenzarea online

În 2022 se va desfășura recensământul populației și locuințelor care va aduce o premieră în România, autorecenzarea. Este de asemenea primul recensământ în care preluarea datelor va fi făcută exclusiv în format electronic.

Am solicitat Institutului Național de Statistică informații despre modul în care se va desfășura etapa de autorecenzare online, pentru care se urmărește obținerea unui procent cât mai ridicat. Ca o idee comparativă, la recensămintele din Slovenia și Portugalia procentul realizat în autocenzarea online a fost de 87 la sută, după cum a spus, într-o conferință online din octombrie 2021, preşedintele Institutului Naţional de Statistică, Tudorel Andrei, citat de Agerpres.

Cum se va face autorecenzarea online? Răspunsurile au fost furnizate de Institutul Național de Statistică pentru Ediția de dimineață.

Recensământul va avea trei etape: între 1 februarie și 13 martie 2022, vor fi preluate date din surse administrative; între 14 martie și 15 mai 2022, se face autorecenzarea online (cei care au nevoie pot solicita asistență din partea unui recenzor); între 16 mai și 17 iulie 2022 se va face colectarea datelor de către recenzori, prin interviuri față în față, cu ajutorul tabletelor, pentru cei care, din diverse motive, nu au reușit să se autorecenzeze online.

Obiectivul

În Ordonanța de Urgență nr. 19 din 4 februarie 2020 privind recensământul, se menționează ca obiectiv prioritar „producerea de statistici oficiale naţionale şi europene, sub forma unor indicatori statistici, în condiţii de calitate, privind numărul şi distribuţia teritorială a populaţiei rezidente, a structurii demografice şi socio-economice, date referitoare la gospodăriile populaţiei, precum şi la fondul locativ, condiţiile de locuit ale populaţiei şi clădirile în care se situează locuinţele”.

Autorecenzarea se face online, între 14 martie și 15 mai 2022 | Credit ilustrație: GraphicMama / Pixabay

Preînregistrarea

Formularul de preînregistrare este primul pas în completarea autorecenzării online.

Formularul de preînregistrare va fi disponibil pe site-ul recensământului – https://www.recensamantromania.ro/ – începând cu luna februarie 2022.

Formularul de preînregistrare este completat de o singură persoană din gospodărie, pentru toți membrii gospodăriei.

Informații solicitate la preînregistrare

În formularul de preînregistrare se solicită completarea următoarelor informații:

> adresa de reședință a gospodăriei (cea obișnuită);

> dacă persoanele trăiesc intr-un spațiu colectiv de locuit;

> CNP-urile membrilor gospodăriei; adresele de email ale membrilor gospodăriei (dacă există; alternativ, există opțiunea de a selecta adresa de email a persoanei care face pre-înregistrarea);

> adresele locuințelor secundare sau sezoniere neocupate pe care gospodăria respectivă le deține pentru a se putea realiza auto-recenzarea acestora de către proprietari.

După trimiterea acestui formular, la adresa de email indicată fiecare va primi un link către propriul chestionar.

Completarea chestionarului

Dacă se face o pauză mai lungă, se poate reveni la completarea chestionarului?

Dacă se permite de către utilizator stocarea modulelor cookie în browser, procesul se poate relua. Link-ul primit pe email este valabil până când respondentul va apăsa ultimul buton din aplicație, adică butonul „Finalizare”. Până la apăsarea acestui buton se poate reveni ori de câte ori este nevoie pe acest link. După apăsarea butonului, link-ul expiră și chestionarul nu va mai putea fi accesat.

Fiecare cetățean va putea să acceseze tutoriale pe site-ul oficial și să previzualizeze funcțiile sistemului și nivelul de accesibilitate.

„Timpul mediu de completare ar trebui să fie între 4 și 14 minute.” (INS) | Credit ilustrație: Clker-Free-Vector-Images / Pixabay

Timpul mediu estimat de completare chestionar

Dat fiind faptul că anumite câmpuri pot fi pre-completate ca urmare a extragerii prealabile a acestora din surse administrative, durata completării online a recensământului poate varia. Așadar, pentru persoanele cu o activitate bogată, completarea poate dura mai mult.

Cu toate acestea, timpul mediu de completare pentru o persoană ar trebui să fie între 4 și 14 minute.

O alegere

Putem să alegem limba în care completăm datele pentru recensământ. Chestionarele de recenzare sunt disponibile în mai multe limbi ale minorităților etnice, precum și în limba engleză.

Despre confidențialitatea datelor preluate

INS se preocupă ca toate datele culese de la cetățeni să fie stocate și utilizate conform celor mai bune practici europene de siguranță și confidențialitate. Datele obținute sunt anonimizate și/sau pseudonimizate, astfel încât nimeni să nu poată face legătura cu o persoana în cauză.

În cazul autorecenzării on-line sau a autorecenzării asistate, CNP-ul este criptat, cu ajutorul unui algoritm utilizat de INS, în momentul în care o înregistrare individuală este salvată în baza de date RPL2021. Transferul de date online se realizează printr-un sistem securizat, protejat împotriva prelucrării neautorizate sau ilegale și împotriva pierderii, a distrugerii sau a deteriorării accidentale.

O zi liberă

Persoanele salariate care se autorecenzează online (sau sunt cuprinse în autorecenzarea online) primesc de la angajator o zi liberă, indiferent dacă lucrează în mediul public sau privat.

Conform prevederilor art. 43 din ordonanţa de urgenţă nr. 19 din 4 februarie 2020, se acordă o singură zi liberă, plătită, unei persoane salariate, indiferent dacă aceasta a realizat autorecenzarea on-line pentru sine şi pentru alţi membri ai gospodăriei, sau pentru alte persoane.

După trimiterea chestionarului, acesta va fi verificat. În decurs de până la 7 zile, se va confirma completarea cu succes sau se va cere reluarea procedurii în cazul în care au existat erori la introducerea datelor de către utilizator. (INS) | Credit ilustrație: Gerd Altmann / Pixabay

Dovada autorecenzării

Prin apăsarea butonului de finalizare, chestionarul este transmis în baza de date și se generează un rezultat în pagina web, în decurs de până la 7 zile, care va confirma completarea cu succes sau va cere reluarea procedurii în cazul în care au existat erori la introducerea datelor de către utilizator.

Întregul proces de autorecenzare online pe scurt

În esență, fluxul de lucru este următorul:
a) persoana se (auto)înregistrează;
b) pe link-ul primit la adresa de email indicată are chestionarul propriu pe care îl deschide și îl completează (autorecenzare);
c) după ce finalizează și trimite chestionarul, persoana primește, automat, de la sistem un mesaj care îl anunță ca a fost recepționat chestionarul care intră în procesul de validare și că rezultatul validării va fi disponibil în maximum 7 zile (de obicei, nu mai devreme de 3-4 zile) și poate fi consultat la adresa www.recensamantromania.ro;
d) INS validează datele și încarcă rezultatul validării în platforma de la adresa www.recensamantromania.ro indicată în mesaj;
e) Pentru chestionarele validate – cele complete și corecte – se eliberează Certificatul de confirmare. După validarea chestionarului, există posibilitatea de a descărca dovada autorecenzării online.

În caz contrar, persoana va găsi, când va accesa platforma, un mesaj prin care i se va comunica faptul că nu a fost validat chestionarul și se consideră că auto-recenzarea nu a fost efectuată.

Persoana care a primit mesajul că nu i-a fost validat chestionarul are opțiunea de a relua procesul de autorecenzare online. În cazul în care, din diverse motive, nu dorește să reia procesul de autorecenzare, atunci va primi vizita recenzorului.
f) Accesarea Certificatului de confirmare (sau de infirmare pentru cele care nu trec de validare) se va putea face în baza CNP-ului, inclusiv de către angajator în cazul în care va dori să verifice; va exista pe site-ul recensământului un buton care va trimite la dovada autorecenzării.

„Este limpede că Decebal n-ar fi putut rezista atât de îndelung atacurilor celei mai organizate forțe militare a timpului – Imperiul Roman – fără să-și fi cunoscut, cu mijloacele de atunci, mărimea și calitatea resurselor umane și materiale de care dispunea.” (INS, o istorie a statisticii în România) | Credit foto: Mira Kaliani

Statistica din timpuri vechi

Observațiile și estimările au stat mereu la baza organizării vieții, ceea ce oamenii au știut din timpuri străvechi. În Dacia, se făceau înregistrări de interes statistic despre locuitori, suprafețe, bunuri materiale, producția unor culturi de bază și numărul animalelor domestice. Într-o detaliată prezentare făcută de Institutul Național de Statistic, se notează:

Este limpede că Decebal n-ar fi putut rezista atât de îndelung atacurilor celei mai organizate forțe militare a timpului – Imperiul Roman – fără să-și fi cunoscut, cu mijloacele de atunci, mărimea și calitatea resurselor umane și materiale de care dispunea.

Că asemenea acţiuni de „recenzare” a populaţiei nu erau străine dacilor, o demonstrează relativa uşurinţă cu care, imediat după cucerirea Daciei, romanii au putut efectua, din ordinul împăratului Traian, acel «census provinciae», desfăşurat, cel mai probabil, în anul 107, pentru stabilirea celor 3 capitaţii: «humanae, terrene et animalium» (oameni, terenuri şi animale).

În perioada medievală, în puținele documente ce fac referiri statistice există anumite date despre numărul de iobagi, dijme, terenuri mănăstirești. Mai târziu, din secolului al XV-lea, în Moldova, Țara Românească și Transilvania, se ținea, sub diferite forme, evidența populației, inclusiv a bunurilor deținute de oameni.

În timpul administrației rusești în Țara Românească și Moldova, prin reorganizarea administrativă a celor două Principate s-a realizat catagrafia pentru cunoașterea realităților din epocă.

Recensământul democrafic de la 1838 este primul de acest fel în care s-au obținut informații despre locuitorii Țării Românești.

„Căci legile bune și drepte se fac în deplină cunoștință de numărul și starea locuitorilor…” (De ce facem recensământul populației, 1930) | Sursă imagine: recensamantromania.ro

Statistica oficială

Ziua de 12 iulie 1859 marchează crearea statisticii oficiale în România, după ce domnitorul Alexandru Ioan Cuza a semnat Ordonanța domnească de înființare a Oficiului central de Statistică Administrativă. La vremea respectivă, existau în Moldova și în Țara Românească servicii statistice.

Între 1859 – 1860, a avut loc primul recensământ al populației din cele două provincii unite. Desfășurat în condiții dificile – lipsa unei finanțări suficiente și numărul redus de recenzori pregătiți –, datele adunate au oferit informații despre populație, vârstă și infirmități, sex, stare civilă, naționalitate și cult religios, categorii sociale, profesionale.

În 1899, s-a realizat al doilea recensământ al populației, coordonat de Leonida Colescu: „Această lucrare este necesară și folositoare pentru că o cunoaștere exactă a numărului populației înlesnește oricărui guvern sarcina care îi este încredințată de a se îngriji de îmbunătățirea mijloacelor de trai”.

Primul recensământ din România de după unirea din 1918 a avut loc în anul 1930. Acesta a fost considerat de presa europeană a vremii „unul dintre cele mai moderne” recensăminte realizate la timpul respectiv în lume.


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE