În ultima perioadă, în spațiul public au apărut o serie de declarații prin care anumiți oameni politici lansează direct sau doar cu o oarecare subtilitate, un manifest anti Uniunea Europeană, acuzându-i pe oficialii europeni că intervin obsesiv în chestiunile interne ale României, ”atentând” astfel la suveranitatea țării.
Marian Munteanu, fost candidat la Primăria Capitalei, a declarat la un post tv că acest referendum și decizia care va fi luată la sfârșitul lui reprezintă o declarație de independență.
”România e un stat suveran. Aceste chestiuni țin de dreptul suveran al poporului român. Decizia care se va lua la finalul acestei săptămâni este o declarație de independență. Dincolo de conotațiile sale culturale, religioase, politice, pentru că referendumul este dincolo de orice entitate care se asociază sau se implică în această dezbatere, și chiar dincolo de culte religioase, este vorba de națiunea română și de poporul român Care este pentru prima dată în istoria sa pe punctul de a se pronunța, printr-un referendum efectiv democratic, cu privire la o instituție fundamentală a civilizației. Deci aceasta este miza. Eu sunt convins că vor veni cu multe peste 10 milioane de cetățeni la vot și decizia lor va fi garanția pentru un număr foarte mare de ani de acum înainte că țara noastră își păstrează demnitatea, verticalitatea și independența, chiar dacă de-a lungul acestor trei decenii, prin concursul unor politicieni de-ai noștri, am pierdut resurse, am pierdut părți din suveranitate, să ne păstrăm măcar aceste valori fundamentale, pentru că pe baza lor se pot creea condițiile ca în viitor, România să redevină ce a fost odată, o țară cu adevărat liberă și stăpână pe resursele sale și pe viitorul său.”
De asemenea, președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, a declarat în aceeași emisiune că nu este dispus să adopte „poziția ghiocelul” în fața Uniunii Europene, taxând referirile lui Frans Timmermans cu privire la referendumul pentru familie:
„Chiar nu cred că domnul prim-vicepreședinte Timmermans poate să spună poporului român cum trebuie să voteze la acest referendum. Chiar nu cred că nimeni din spațiul Uniunii Europene poate spune poporului român cum să definească în Constituție căsătoria. Eu zic că trebuie să ne batem pentru aceste drepturi. Și nu trebuie să mai mergem pe ideea de a fi political corect ca să dăm bine la nu știu ce porți înalte. Dacă nu ne gândim serios la viitorul acestei țări și la viitorul acestei națiuni putem să adoptăm și această poziție a ghiocelului. Eu unul nu am de gând să fac asta.”
Cea mai răsunătoare și gravă declarație vine din partea lui Daniel Dragomir, fost ofițer SRI, care printr-o postare pe Facebook, intitulată „RoExit”, prezintă opinia sa cu privire la declarațiile lui Timmermans și consideră că România ar trebui să părăsească Uniunea Europeană. Dragomir se poziționează anti-UE și consideră că totul este „un program politic”.
În mod paradoxal, declarațiile celor trei sunt în contradicție cu ce își doresc românii. Chiar dacă aceștia consideră că Uniunea Europeană amenință suveranitatea României și ca un „RoExit” ar fi benefic, majoritatea românilor nu au aceeași poziție. Ultimele sondaje arată că 52% din populația Romaniei are încredere în Uniunea Europeană. În opinia românilor, principalele atuuri ale Uniunii sunt: relațiile bune dintre statele sale membre, democrația și respectarea drepturilor omului și a statului de drept, precum și capacitatea de a promova pacea și democrația dincolo de granițele proprii.
Întrebat de echipa Edițiadedimineata.ro dacă declarațiile politicienilor influențează opinia publică cu privire la imaginea UE în România, sociologul Alfred Bulai consideră că:
„Nu. Faptul că există opinii anti Uniunea Europeană este un lucru pe care trebuie să îl luați, până la un anumit punct, ca firesc. Există curente anti europene în toate țările din UE, numai la noi nu exista. Ele sunt, în general, minoritare. Sigur, nu a fost cazul Marii Britanii. În România, atitudinea față de UE, încă este foarte, foarte bună, adică este covârșitor pozitivă, deci un curent politic care să aibă o asemenea formulă de comunicare publică, adică sa fie pe ideea ieșirii României din UE nu are șansă de câștig electoral, cel puțin în perioada asta și pe termen mediu, cu siguranță nu există un succes electoral. De aceea, niciun partid din România, nici măcar cele care erau ostile de-a lungul timpului, aderării la UE, cum era România Mare, au fost mari susținătoare. Electoral, populația este conectată la UE mai mult decât politicienii, adică când ai vreo 3-4 milioane de oameni care lucrează majoritar în UE și care au vreo 3=4 milioane de oameni rude în UE și care depind de ei, e ușor absurd să credem că este un curent electoral care să te facă să câștigi alegerile.”
Cât este populism, cât este inconștiență sau cât fapt arată necunoașterea realităților în care funcționeaza România. Vom vedea în perioada următoare. Însă, introducerea unei noțiuni precum RoExit în dezbaterea publică și mai ales în tematica viitorelor runde electorale, este una extrem de păguboasă pentru România. Un astfel de concept poate fi o marotă spectaculoasă, dar cu consecințe dramatice: adâncirea trivajelor din societate și generarea unui hate-speech mult mai contondent.