Acum 33 de ani mulți români ieșeau în stradă la Revoluție și poate mulți dintre ei nu au regretat niciodată acest gest de curaj. Alții au căpătat certificate de revoluționar, scutiri de taxe și ceva avantaje din partea statului. Și, printre aceștia, s-au strecurat și mulți impostori. Dar majoritatea dorea ceva concret: libertate. Căci libertatea nu este doar un simplu cuvânt. Uneori, libertatea înseamnă o viață de om.
Numai că tinerii din ziua de azi (da, sună a clișeu, dar ce urmează este fix adevărul) nu prea sunt interesați de ceea ce s-a întâmplat acum 33 de ani, deși învață la școală despre Revoluție.
Ce anume ar trebui să le spunem despre istoria recentă, a vrut să afle Lucian Mîndruță de la invitații săi, Marcel Bartic, profesor de istorie, și Horia Sârghi, cunoscut pe rețelele de socializare drept Zaiafet, la emisiunea ”Ediția de dimineață”, de la 10:30, la Digi24.
Acum puțin timp, un sondaj de opinie indica faptul că jumătate dintre români zic că de fapt, tot înainte era mai bine. Și atunci te întrebi oare nu ar trebui să discutăm măcar despre ce învățăm la școală și despre ce legătură are asta cu ceea ce percep acum generațiile tinere despre Revoluție?
Căci, iată, marcăm trecerea a 33 de ani de la Revoluție, căci a fost o revoluție în toată puterea cuvântului, care a pornit de la Timișoara. Și victimele Revoluției au fost oameni uciși de Securitate.
”Noi, la școală, încercăm să le povestim copiilor că totuși, decembrie 1989 înseamnă sfârșitul regimului totalitar în România. De obicei, când vorbim despre evenimente cu asemenea încărcătură emoțională, da, uităm să le legăm și de ceea ce a fost înainte. Și cumva, e o preferință personală de-a mea să-i ajut pe copii să înțeleagă că astea sunt niște procese care pot fi mai bine înțelese și observate în timp. Revoluția din 1989. Este dorința, cumva, a românilor de a scăpa de regimul totalitar”, spune profesorul de istorie Marcel Bartic.
”Simt nevoia să vă spun ceva, pentru că sunt profesori de istorie absolut excepționali în țara noastră, da. Să nu uitați că înainte de 1989 puteai ajunge foarte ușor profesor de matematică, de română, de limbi străine, mai puțin de istorie. De ce la istorie trebuia să ai dosarul curățel, trebuia să ai o origine sănătoasă? Erai verificat până în măduva oaselor. Pentru că istoria era instrumentul ideologic da, cu care regimul, iată, se asigura că generațiile viitoare de copii știu ce trebuie și cum trebuie și cât trebuie”, mai spune profesorul de istorie.
Ce e interesant, dacă te uiți pe demograficele studiului, este că unii dintre românii care spun că era mai bine pe vremea lui Nicolae Ceaușescu n-au trăit pe vremea lu Ceaușescu. Și atunci, până la urmă ce le predăm copiilor în școli? Ce știu tinerii despre Revoluție?
Sunt întrebări la care răspund invitații lui Lucian Mîndruță, în emisiunea ”Ediția de dimineață”, pe care vă invităm să o urmăriți mai jos:
