Acum aproape cinci decenii, Bucureștiul era legat de Seattle, printr-o cursă fără escală, de 12 ore, cu o aeronavă proaspăt intrată în flotă – Boeing 707. Aparatul de zbor putea să transporte 189 de pasageri peste Oceanul Atlantic, cu o viteză de 950 km/h. Tot atunci, zborurile spre New York și Beijing deveneau o regularitate.
În istoria transportului aerian românesc, anii ’70 sunt marcați de deschidere. Sydney, Beijing, Abu Dhabi, Bangkok și Singapore au fost alte câteva dintre destinațiile îndepărtate în care românii puteau ajunge cu operatorul național. Astăzi, nu mai există nici o astfel de conexiune directă.
Foame de bani, lipsă de viziune
Realitatea arată că un zbor spre SUA ar fi necesar, însă, în momentul de față, cea mai mare provocare este dată de situația pandemică. Există și probleme legate de componența flotei, de infrastructura aeroportuară și de marketing.
La începutul anilor 2000, Tarom a renunțat la cursele transatlantice, din lipsă de eficiență.
„Primul considerent era costul de operare, era un avion deja depășit din punct de vedere al eficienței operării. Era un avion foarte bun, dar cu o capacitate de 209 locuri. Costurile respective pe ora de zbor nu ar fi permis posibilitatea unui venit care să confere eficiență ulterioară”, spune Mădălina Mezei, fost lider la Tarom și expert în aviație.
Nu doar costurile au creat dificultăți pentru zborul transatlantic: renunțarea la operarea din SUA din anii 2000 s-a făcut în beneficiul altor companii străine și Tarom primea niște bani, pentru că a renunțat la operare. În acest timp, avioanele care aveau o autonomie de 8.000 de kilometri erau folosite fie pe rute europene, precum București-Barcelona, sau interne, ca București-Timișoara.
În 2016, Airbus A310 al Tarom efectua ultimul zbor, iar în 2018, ambele aeronave au fost vândute. Unul dintre principalii pași în reluarea operării curselor către SUA ar fi achiziționarea sau închirierea unor avioane de lung-curier.
Un alt capitol care impune o contribuție suplimentară, în cazul în care un zbor spre SUA ar fi implementat, este facilitatea aeroportuară. Datele din vara lui 2019 arată că un pasager care a tranzitat Aeroportul „Henri Coandă” dinspre Europa spre Orientul Mijlociu petrecea în medie 2-3 ore pentru transferul dintre zboruri, acolo unde cererea era crescută.
Foștii angajați de la Tarom spun că cererea este în continuare existentă și am putea să ne așteptăm la o cursă directă către SUA în următorii câțiva ani, dar nu mai devreme de 2024-2025.
Sursa: Europa Liberă