În tradiția populară, sânzienele sunt cunoscute ca și zânele bune ale recoltei. Acestea sunt înrudite cu ielele, iar atunci când nu le este respectată sărbătoarea se transformă în zâne rele, asemănătoare Rusaliilor. Totodată, acestea au nume diferite în diverse regiuni ale țării, Sânzine ori Drăgaice, sunt sărbătorite în fiecare an pe data de 24 iunie, în ziua sfântului Ioan Botezătorul.
În regiuni precum Oltenia, Banat, Transilvania, Bucovina, Maramureş, nordul Moldovei, aceasta poartă numele de ″sânziană″, iar în Dobrogea, centrul şi sudul Moldovei, Muntenia se numește ″drăgaică″. Este un vestitor al recoltei, iar după ce înflorește este semn că agricultorii trebuie să înceapă cositul grâului.
Planta frumos mirositoare de Sânziană este considerată, potrivit obiceiurilor populare, drept una cu puteri magice, întruchipând și simbolul zeiței agrare. Fetele împletesc cununi din spice de grâu și flori de sânziene și le poartă pe cap, în timp ce dansează Jocul Drăgaicei. După acest ritual coronițele fetelor sunt păstrate pe parcursul întregului an, la grinda casei, la ferestre sau la porți cu scopul de a apăra gospodăriile, oamenii și recolta de forțele rele ale naturii precum grindină, inundații, furtuni sau vijelii.
Se mai spune și că sânzienele înzestrează celelate plante cu puteri tămăduitoare, vindecă bolile și suferințele oamenilor, apără recoltele de grindinî și de vijelii și împart roadele recoltelor de pe câmp. De asemenea, sunt considerate a fi zâne bune, însă dacă oamenii nu le respectă se transformă în zâne rele și distrug totul în calea lor.
De-a lungul timpului, sărbătoarea a devenit foarte așteptată de fetele tinere, care obișnuiau să strângă aceste flori, să le pună sub pernă, cu o seară înainte pentru a-și visa ursitul. În unele zone, fetele îşi făceau cununi din aceste flori, pe care le lăsau în noaptea respectivă în grădină. Dacă le găseau dimineaţa pline de rouă, era semn sigur de măritiş, arată stirileprotv.ro.
Sursă Cover Foto: cancan.ro