IMPORTANT!
O versiune needitată a studiului citat a fost deja publicată în revista științifică Nature, pentru a oferi acces din timp la descoperire. Înainte de publicarea finală, manuscrisul va fi supus editării. Vă rugăm să rețineți că pot exista erori care pot afecta conținutul.
Există dovezi puternice privind anomaliile legate de creier în infecția cu COVID-19. Cu toate acestea, nu se știe dacă impactul infecției cu SARS-CoV-2 poate fi detectat în cazurile mai ușoare și dacă acest lucru poate dezvălui posibile mecanisme care contribuie la patologia creierului.
Într-un studiu recent, au fost investigate modificări ale creierului la 785 de participanți din Marea Britanie (cu vârste între 51 și 81 de ani), inclusiv 401 cazuri care au fost testate pozitiv pentru infecția cu SARS-CoV-2. Disponibilitatea datelor imagistice pre-infecție reduce probabilitatea ca factorii de risc preexistenți să fie interpretați greșit ca efecte ale bolii.
Au fost identificate efecte longitudinale semnificative la compararea celor două grupuri, inclusiv:
- o reducere a grosimii materiei cenușii și a contrastului tisular în cortexul orbitofrontal și girusul parahipocampal;
- modificări ale markerilor leziunii tisulare în regiunile conectate funcțional cu cortexul olfactiv primar;
- o reducere a dimensiunii creierului.
Participanții infectați au prezentat, de asemenea, în medie, un declin cognitiv mai mare între cele două momente (prima și a doua scanare). Important este că aceste efecte longitudinale imagistice și cognitive au fost observate după excluderea celor 15 cazuri care au fost internate. Aceste rezultate ale imagisticii cerebrale, în principal limbice, pot fi semnele distinctive in vivo ale unei răspândiri degenerative a bolii prin căi olfactive, ale evenimentelor neuroinflamatorii sau ale pierderii inputului senzorial din cauza anosmiei (diminuarea simțului olfactiv).
Rămâne de investigat dacă acest impact dăunător poate fi parțial inversat sau dacă aceste efecte vor persista pe termen lung.