Editia de Dimineata

Scriitoarea Doina Ruști: ”Partea cea mai frumoasă a scrisului este aia de dinainte de a pune mâna pe pix”

Una dintre cele mai importante voci, o scriitoare contemporană apreciată unanim pentru forța sa epică, pentru originalitate și erudiție, Doina Ruști este invitata, duminică, a lui Lucian Mîndruță la emisiunea ”Ediția de dimineață” la Digi24, de la 10:30. În fața unei personalități precum cea a Doinei Ruști ai putea crede că dialogul se leagă cu greu, de teamă că ar putea aluneca pe o pantă elitistă și rece.

Ei bine, Doina Ruști emană căldură și naturalețe, iar dialogul celor doi curge firesc, menținând în același timp interesul permanent din partea spectatorului.

A fost recompensată cu mai multe premii literare românești, printre care Premiul pentru Proză al Uniunii Scriitorilor din România (2008, pentru Fantoma din moară) și Premiul Ion Creangă, al Academiei Române (2009, pentru Lizoanca).

Tematica diversă și puternic ancorată în actualitate, ca și capacitatea rară a Doinei Ruști de a schimba cu ușurință registrele narative o așează între scriitorii de primă mărime ai literaturii românești contemporane.

Este specialistă în simbologie, profesoară la Universitatea din București, scenaristă, fiind de asemenea implicată în diverse proiecte cinematografice. A scris dialogurile pentru Miracolul din Tekir (Premiul pentru cel mai bun film elvețian, Zürich, 2015) și a regizat Cristian (Short Film Corner. Cannes, 2015).

Când operele tale sunt traduse în nenumărate limbi, inclusiv chineză, când scrierile tale s-au bucurat de exegeze și de recenzii laudative în numeroase publicații internaționale, este firesc să îți fie la-ndemână naturalețea în a aborda și cele mai dificile teme, cum ar fi provocarea de a alege scriitorii care să figureze în manualele școale. Un subiect mult disputat și discutat în ultimii ani, veșnic de actualitate. Răspunsul Doinei Ruști ar putea surprinde, și pentru a-l afla vă recomandăm să urmăriți emisiunea ”Ediția de dimineață” de la Digi24, realizată în parteneriat cu site-ul editiadedimineata.ro.

Veșnic atrasă în scrierile sale de perioada fanariotă, Doina Ruști recunoaște pasiunea pentru istorie, în justificarea sa. ”Interesul meu pentru fanarioți este subiectiv, determinat de biografia mea balcanică”, spunea, cândva, într-un interviu. „Pasiunea mea pentru manuscrise și pentru arhive datează încă din liceu”, a mărturisit scriitoarea.

”O parte dintre strămoșii mei se trag din Muntenegru, sunt aromâni, cei mai mulți pitari sau călători. Alții sunt turci, așezați în Țările Române după Tratatul de la Adrianopol. Dar sunt și mulți neaoși, dinspre bunica paternă, pe care secolul al 18-lea i-a apucat  podgoreni și mici comercianți, oameni cu nume sonore, terminate în escu, sudiști, plini de răsfățări fanariote”, mai spunea Doina Ruști.

S-a impus in special prin romanele cu tematică diversă și construcție solidă. Dintre acestea, amintim Zogru (2006, 2013) și Fantoma din moară (2008), roman amplu despre comunismul românesc, distins cu Premiul pentru Proză al USR. Bestsellerul Manuscrisul fanariot (2015, 2016) a deschis seria ficțiunii istorice, în care se înscrie și Mîța Vinerii (2017). Lizoanca (apărut cu titlul Lizoanca la 11 ani în 2009) a fost recompensat cu Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române.

Cu tot firescul posibil, Doina Ruști dă un îndemn indirect spre lectură, școală, educație solidă, explicându-și  succesul. ”Proza (oricare proză) cere o cultură solidă. În ceea ce mă privește, baza culturală o constituie studiile mele clasice, formația de filolog, la care s-au adăugat lecturile ordonate și asimilate printr-o școală serioasă”.

Scriitoarea face o afirmație surprinzătoare în câteva dintre dialogurile sale, iar Lucian Mîndruță încearcă să afle și cum anume se petrece ceea ce susține: înainte de-a începe un roman, câteva luni bune trăiește mental povestea, se atașează de personaje, le desenează sau schițează harta întâmplărilor.

”Trebuie să spun că partea cea mai bună, cea mai frumoasă, a scrisului este cea dinaintea de a pune mâna pe pix, pe laptop, de fapt. Pentru că închipuindu-ți amănuntele unei povești intri, de fapt, într-o lume, ești acolo în poziția pe care ți-o alegi, confortabil, totul se schimbă în permanență și în același timp îți răspunzi la întrebările inerente care apar atunci când dai pagina unei cărți vechi. Scrisul ca atare nu îmi ia mult. Nu scrisul este important, ci ceea ce se întâmplă înainte. Și înainte se întâmplă să mă împrietenesc cu diverse personaje, să mă îndrăgostesc de unele, trăiesc acolo. Mă rog, tot ceea ce nu pot eu să fiu în lumea mizeră a existenței mele cotidiene și atunci, sigur, perioada aia este foarte înseamnată. Pe de altă parte, tehnic, abia după ce cunoști bine toate fețele unei povești poți să te apuci să o scrii”, îi mărturisește lui Lucian Mîndruță, printre multe alte detalii despre universul ei aparte.

Este autoarea a 10 romane și peste 50 de povestiri, a scris trilogia fanariotă, compusă din Homeric (2019), Mâța Vinerii (2017) și Manuscrisul fanariot (2015), precedată de alte două romane de succes, cu miză socială puternică: Fantoma din moară (2008) și Lizoanca (2009).  A mai publicat Zogru (2006), Cămașa în carouri (2010), Logodnica (2017),Omulețul roșu (2010).

Este specialistă în simbologie, profesoară la Universitatea din București, scenaristă, fiind de asemenea implicată în diverse proiecte cinematografice. A scris dialogurile pentru Miracolul din Tekir (Premiul pentru cel mai bun film elvețian, Zürich, 2015) și a regizat Cristian (Short Film Corner. Cannes, 2015).

Umăriți dialogul dintre Doina Ruști și Lucian Mîndruță, în emisiunea ”Ediția de dimineață”, aici:

Exit mobile version