Un studiu arată că șoarecii au un comportament neașteptat de salvare.
Rozătoarele încearcă să resusciteze semenii inconștienți, într-un mod asemănător cu protocoalele de prim ajutor umane.
Cercetătorii au realizat experimente care au implicat plasarea unui șoarece sub anestezie, urmat de introducerea unui „martor”. În peste jumătate din cazuri, martorul a tras de limba șoarecelui inconștient pentru a-i lărgi căile respiratorii.
Șoarecii au reușit să extragă obiecte străine din gura partenerilor în 80% din cazuri.
„Aceste comportamente sunt asemănătoare cu modul în care oamenii sunt învățați să elibereze căile respiratorii ale unei persoane inconștiente în timpul RCP (resuscitarea cardio-pulmonară)”, au remarcat cercetătorii, potrivit The Times, citat de libertatea.ro.
Se pare că șoarecii au un comportament a fi instinctiv, nu învățat, deoarece ei nu mai văzuseră anterior un animal inconștient.
Rozătoarele care au primit tratament și-au recăpătat conștiența și mobilitatea mai repede decât cele lăsate singure. Experimentele ulterioare au sugerat că acest comportament este determinat de amigdală și hipotalamus, zone ale creierului responsabile de răspunsurile emoționale la oameni și care eliberează oxitocină, denumită uneori „hormonul iubirii”.
„Aceste descoperiri se adaugă dovezilor că impulsul de a ajuta alții în stări de suferință extremă este împărtășit de multe specii și evidențiază mecanismele neurale care determină salvarea instinctivă”, susțin William Sheeran și Zoe Donaldson de la Universitatea din Colorado din Boulder.
Șoarecii se alătură pe lista animalelor cunoscute pentru comportamentul de ajutorare reciprocă, alături de cimpanzei, delfini și elefanți.
Studiul deschide noi perspective asupra comportamentului animal și a evoluției empatiei. Ar putea avea implicații pentru înțelegerea comportamentului social și a mecanismelor neurale care stau la baza ajutorului reciproc în regnul animal, inclusiv la oameni.


Comentariile sunt oprite pentru acest articol