Patru din zece români spun că sigur se vor vaccina cu un vaccin anti-COVID-19, atunci când va fi disponibil pentru ei; o cincime dintre respondenți spun că sigur nu se vor vaccina; nehotărâți sunt 36%. Nehotărâții sunt mai curând femei, persoane ocupate, cei care utilizează Internetul și rețelele sociale. Acestea sunt doar câteva dintre constatările unui sondaj IRES despre vaccinarea anti-COVID-19.
Printre cele mai frecvent declarate motive invocate de cei care nu doresc să se vaccineze sunt:
- teama de reacțiile adverse;
- lipsa încrederii în aceste vaccinuri;
- starea personală de sănătate.
Aceștia și-ar schimba părerea dacă:
- ar primi informații mai detaliate și pe înțelesul lor;
- le-ar fi garantată siguranța vaccinului;
- ar primi informații utile sau despre reacții de la persoane care deja s-au vaccinat;
- le-ar fi condiționate anumite activități de vaccinare.
Chiar și cei care declară că se vor vaccina cu siguranță sau deja s-au vaccinat au temeri legate de vaccin – efectele adverse și reacțiile alergice sunt cel mai frecvent întâlnite.
În contextul în care campania de informare privind vaccinarea împotriva COVID–19 a fost criticată în spațiu public, sondajul a evaluat în ce măsură există categorii de persoane sau persoane publice care-i pot determina pe români să fie mai deschiși ori să aibă mai multă încredere în vaccinarea anti COVID-19.
Datele arată că, în acest moment, principalii „influenceri” pentru români în ceea ce privește vaccinarea împotriva COVID-19 sunt:
- medicii de familie;
- propriii copii;
- Klaus Iohannis;
- Raed Arafat.
Românii sunt optimiști la nivel moderat cu privire la îndeplinirea de către autorități a obiectivelor și a termenelor legate de vaccinarea anti-COVID-19, dar și legat de corectitudinea procesului de vaccinare, în sensul respectării priorității diferitelor categorii de populație.
La nivel declarativ, gradul de informare a românilor cu privire la diferite aspecte legate de vaccinurile anti-COVID-19 și vaccinare este unul destul de ridicat. Spre exemplu, 8 din 10 români sunt informați corect cu privire la numărul de doze necesare pentru imunizarea împotriva COVID-19, iar jumătate știu că există diferențe între cele două vaccinuri disponibile în prezent în România.
Metodologia sondajului:
- 1.512 respondenți cu vârsta de minimum 18 ani;
- tipul eșantionului: simplu aleatoriu, reprezentativ la nivelul populației adulte a României;
- metoda: CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing);
- perioadă de aplicare a chestionarelor: 13 – 15 ianuarie 2021;
- reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 2,5%.
Puțin peste două treimi dintre respondenți declară că, în cazul în care va fi necesară o nouă vaccinare împotriva COVID-19, s-ar vaccina, dacă această acțiune se va face tot gratuit. În schimb, presupunând că vaccinul va trebui plătit, mai puțin de jumătate dintre participanții la cercetare confirmă că s-ar vaccina. Să se vaccineze cu un vaccin plătit, în viitor, ar accepta mai curând bărbații, persoanele cu un niveluri mai mari de educație și venit, participanți la cercetare care utilizează Internetul, care locuiesc în mediul urban și mai ales în Transilvania-Banat.