27 octombrie 2020, 2:43

Spre miezul naturii. Invidios sau bucuros?

„Dacă n-au găsit secretul vieții veșnice, mai toate civilizațiile care s-au perindat pe pământ de-a lungul istoriei au găsit secretul vieții lungi și sănătoase. Redescoperit pe cont propriu sau descoperit pe urmele predecesorilor, acest secret l-a condus pe om spre miezul naturii”, nota Gheorghe Mencinicopschi alias dr. Menci în prefața cărții ‘Pledoarie pentru viață lungă’, scrisă de Ovidiu Bojor (născut în 1924) și Catrinel Perianu. 

În natură, scria dr. Menci, se află toate substanțele ce pot susține sau distruge viața și „numai inițiații cunosc modul de utilizare a celor dintâi”. Printre acești inițiați „în tehnicile de prelungire a vieții prin valorificarea darurilor naturii este doctorul în farmacie Ovidiu Bojor, patriarhul fitoterapiei românești, om de știință în toată puterea cuvântului, recunoscut ca atare nu numai de mediile noastre științifice, ci și de mediile științifice internaționale”, l-a prezentat dr. Menci pe autorul cărții.

‘Pledoarie pentru viață lungă’ are la bază ideea că „primele medicamente sunt (sau ar trebui să fie) alimentele” și prezintă beneficiile câtorva zeci de plante, fructe, legume, semințe. 

Prin consumul sistematic de fructe, legume și semințe, de produse vegetale în general, spune Ovidiu Bojor, „omul se reinserează în natură, o regăsește și se regăsește în spiritul ei”.

Dr. Menci încheia ‘pledoaria’ lui pentru ‘Pledoarie pentru viață lungă’, într-un ton la fel de entuziast: „Este cea mai frumoasă și mai verosimilă versiune contemporană, scrisă cu instrumentele științei, a basmului ‘Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte’”.

În finalul cărții, au fost incluse două capitole dedicate acelor deprinderi esențiale pe care omul să le urmeze sau, dacă e cazul, să scape de ele, șapte bune și șapte rele, ce pot prelungi sau scurta viața.  

 

Credit foto: Steve Buissinne / via Pixabay

 

Șapte lucruri ce pot scurta viața.

„Tot ceea ce este în exces este contrar naturii” – un citat apărut în ‘Catholic Morality : Selected Sayings and Some Account of Various Religions‘ și atribuit renumitului medic din Grecia antică, Hipocrate. „Cumpătarea” este secretul, scria Ovidiu Bojor în pledoaria lui pentru viață lungă.

 

Invidia, boala vremurilor noastre.

„De la omul simplu, neinstruit, needucat și până la intelectualul sau «savantul» onorific al Academiilor de științe, nici unul nu îngăduie să fie întrecut de colegul, colaboratorul sau compatriotul său. 

Un filosof antic spunea: «Invidia roade pe invidios precum rugina roade fierul» – maximă care, credem noi, spune totul despre efectul nociv al acestui sentiment, generator de frustrări cronice, care pot încheia prematur și trist o viață.

Numai bucurându-te de binele aproapelui îți poți atrage și binele tău.”

 

Lupta pentru existență.

„Forma luptei pentru existență este una dintre legile fundamentale ale vieții, valabilă pentru orice organism (de la virus, bacterie sau animal, până la «Gomo sapiens»).

[…]

Dacă Darwin a descris legea selecției naturale (conform căreia viețuiesc speciile animale sau vegetale cel mai bine adaptate), el nu a întrevăzut însă legea «selecției artificiale»[…] dacă un individ cu înzestrare intelectuală și morală modestă este mai abil și mai rapid decât altul, dotat superior sub raport intelectual și etic, primul îl va răpune pe cel cu adevărat bun.”

 

Mirajul îmbogățirii, eterna goană a omului.

„Omul să fie mulțumit cu sărăcia sa, căci, dacă e vorba, nu bogăția, ci liniștea colibei tale te face fericit. Dar voi să faceți după cum vă trage inima…”, începea Ioan Slavici povestea din ‘Moara cu noroc’.

În ‘Pledoarie pentru viață lungă’, autorii au inclus goana după înavuțire cu orice preț și prin orice mijloace ca unul dintre acele lucruri ce pot dăuna sănătății. 

„Cu ce preț se plătește însă această fugă după bani? În primul rând, prin ritmul de viață alert, care antrenează alimentația improvizată, la ore întâmplătoare, excesul de stimulente și excitante ale sistemului nervos, uzul și abuzul de medicamente chimice.”

Sursa foto: Pixabay

 

Stilul de viață modern.

„Confortul asigurat de viața modernă, folosirea abuzivă a mijloacelor mecanice de deplasare, lipsa de mișcare și efort fizic, sedentarismul și renunțarea la multe ore de odihnă și de somn absolut necesare refacerii organismului […] provoacă dereglări cu repercusiuni majore pentru organism.”

 

Poluarea fără limite.

„Într-o lume din ce în ce mai poluată, suprapoluarea individului cu tutun, alcool, cafea, ceai chinezesc, băuturi și sucuri artificiale sau cu droguri, alimente produse prin mijloace chimice […], medicamente sintetice, hrană chimizată și manipulată genetic reprezintă cauza a numeroase maladii care au ca efect reducerea mediei de vârstă.”

 

Îndepărtarea de natură.

„…a făcut ca prin această adevărată declarație de război să ne facem rău în primul rând nouă. 

[…]

Desigur, nu ne putem întoarce la natură în sensul simplist al noțiunii.  Nici nu dorim să ne întoarcem la «epoca de piatră» a dezvoltării tehnologice. Însă, deși trăim în ziua de azi, sub aspectul civilizației, în era atomică și a cuceririi cosmosului, foarte mulți dintre noi ne aflăm, din păcate, într-o epocă de piatră a evoluției spirituale.”

 

Greșeli morale, etice și religioase.

„…Ne urâm aproapele […], relațiile interumane se pervertesc pe zi ce trece. 

[…]

Sacrificiul uman și animal se pare că a fost abolit…

[…]

Dar care este diferența dintre acele sacrificii și cele din epoca modernă a industriei alimentare, bazate în mare parte pe consumarea proteinelor alimentare provenite din animalele sacrificate? Pe ce se bazează dreptul moral asupra vieții animalelor pe care le consumăm ca hrană?

[…]

Din punct de vedere moral, suntem cu siguranță răspunzători de comportamentul nostru față de aceste ființe, subordonate voinței și puterii noastre.

[…]

Carnea animalului ucis de noi ascunde […] moartea «în sine», deoarece ne grăbește, prin nenumăratele boli cauzate de proteinele și «grăsimile» animale, spre un sfârșit prematur. S-a constatat că animalele carnivore sunt mult mai agresive decât ierbivorele, după cum și oamenii consumatori de carne sunt mai violenți decât cei a căror alimentație este bazată pe fructe, legume, cereale și semințe, ouă și produse lactate.”

 

Șapte lucruri ce pot prelungi viața.

Statistic, în ultimele decenii, în mod special în țările dezvoltate, speranța de viață a crescut. Calitatea vieții, în general, depinde de alegerile fiecăruia – de modul de viață și de adoptarea unor deprinderi ce pot duce la o viață lungă, mai sănătoasă, mai împlinită.

 

Credit foto: Rita / via Pixabay

 

Cum, când, ce și cât mâncăm.

„În mod obișnuit, mesele sunt împărțite în trei etape.

[…]

Noi recomandăm un regim preponderent lacto-vegetarian, dar nu exclusiv. 

[…]

Este recomandabil să vă sculați de la masă cu cinci minute înainte de a fi sătul, nu cu cinci minute după ce v-ați săturat.”

 

O minte folosită mai bine.

„În mod obișnuit, nu folosim decât 25–30 la sută din capacitatea creierului nostru. Prin educație și meditație, putem folosi mai mult din această capacitate.”

 

Cele trei opturi.

„Ideal ar fi să putem respecta cele trei opturi dintr-o zi: opt ore de activitate, opt ore de odihnă activă (sport, plimbări, lectură, muzică etc) și opt ore de somn.

Nu întotdeauna putem respecta acest ciclu ideal. Important este însă să respectăm cele opt ore de somn, în special pe măsură ce înaintăm în vârstă.”

 

Mișcare, cât mai multă mișcare.

Sunt studii ce au demonstrat că plimbarea în natură este cât se poate de benefică organismului și poate întări sistemul imunitar.

 

„O viață normală este condiționată de mișcare, care asigură o bună oxigenare a organismului.

[…]

Inactivitatea este primul pas spre mormânt. Continuați să munciți într-un ritm obișnuit și continuu opt ore pe zi.

Nu neglijați nici gimnastica zilnică în aer curat.”

 

Optimismul și încrederea.

„Să ne închipuim că viața este o oglindă în fața căreia suntem și ne privim: dacă zâmbim, zâmbetul se întoarce asupra noastră; dacă ne crispăm și ne schimonosim figura, grimasa se întoarce tot asupra noastră.”

 

Credit foto: nafeti_art / via Pixabay

 

Evitarea poluării.

„…trăim într-o țesătură de iradiații și decibeli, la care contribuie celularele, televizoarele, microundele neprotejate, traficul zgomotos din marile așezări urbane etc. Acesta este tributul pe care îl plătim confortului și civilizației moderne.

Dar ne referim și mai mult la poluarea pe care noi înșine ne-o provocăm: prin alimentația deficitară, prin consumul de alcool, droguri, tutun, medicamente sintetice, băuturi comerciale, conserve etc.”

 

Iubirea e speranță.

„Printre cele trei mari virtuți teologicale – Credința, Speranța și Iubirea – pe primul loc am situa iubirea, ca factor determinant.

[…]

Sub aspect spiritual: armonia din cadrul familiei, armonia relațiilor sociale, armonia relațiilor interumane care se cuvine să fie normale și corecte.

[…]

Speranța se află în iubire și în bună înțelegere între oameni.”

 

Indiferent însă cât de cumpătat ar fi omul în viața lui și cât de bine va reuși să-și prelungească frumos viața, „în cele din urmă va veni momentul despărțirii”. Cel puțin în prezent.

 

„Să privim acest fenomen normal, cu zâmbetul pe buze: cine a trăit demn, știe să moară tot demn”, au conchis autorii cărții. 

 

Credit foto cover: Gabriele M. Reinhardt / via Pixabay 


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.