Un studiu publicat în Current Biology, realizat de profesorii David Alais, Thomas Carlson și David Burr, arată că atunci când oamenii analizează imagini cu alimente savuroase și conținut caloric nu se face în mod izolat. Dimpotrivă, este subtil influențată de judecățile anterioare.
Fenomenul este cunoscut sub numele de „serial dependence”, ceea ce înseamnă că nu evaluăm mâncarea doar pe baza calităților sale, ci suntem influențați de ceea ce am văzut anterior.
Mâncarea este fundamentală pentru supraviețuire, iar creierul nostru este adaptat la procesarea rapidă a stimulilor alimentari.
Dependenta de mâncare secvențială apare atunci când persoanele fac o serie de alegeri succesive. În momentul în care o persoană apreciază un aliment ca fiind foarte atrăgător, este probabil să evalueze următoarea imagine cu un aliment într-o manieră mai favorabilă, indiferent de conținutul său caloric sau de atractivitate. Același principiu funcționează și în sens invers. O mâncare care a fost considerată neatractivă influențează negativ percepția asupra unei mâncări ulterioare, făcând-o să pară mai puțin apetisantă, prezintă adevarul.ro.
Psihologii vor putea fi ajutați să dezvolte tratamente pentru persoanele cu tulburări alimentare, susținându-i să mănânce mai mult sau mai puțin. Totodată, specialiștii în marketing vor putea realiza meniuri alimentare mai ușor.
„Condițiile experimentale pentru dependența secvențială nu sunt foarte diferite de experiențele noastre cotidiene cu imaginile alimentelor, cum ar fi atunci când răsfoim un meniu de livrare sau un meniu pe telefon. Prin urmare, dependența de evaluare ar putea influența milioane de alegeri alimentare în fiecare zi”, susține profesorul David Alais.
Există dovezi că astfel de alimente bogate în calorii pot induce dependența de mâncare.
Cercetarea ar putea avea un rol în mediul clinic, în special în abordarea obezității, a comportamentului alimentar compulsiv, a bulimiei și a altor tulburări alimentare conexe.Prin recunoașterea modului în care evaluările anterioare ale alimentelor pot influența alegerile ulterioare, terapiile cognitiv-comportamentale ar putea fi adaptate pentru a valorifica aceste descoperiri, ajutând oamenii să-și reconfigureze percepțiile și procesele de luare a deciziilor legate de alimentație.