Un studiu israelian avertizează că implanturile mamare provoacă probleme mentale și autoimune. Lipsa supravegherii FDA, datele privind efectele secundare ascunse de companii, au dus la complicații autoimune și mentale severe. Autorizarea din anii 1960 de a permite tehnologia a fost o „eroare medicală istorică”, scrie Jerusalem Post.

Decizia din anii 1960 a comunității medicale de a permite implanturile mamare cu silicon pentru chirurgie estetică și reconstrucție a fost o „eroare medicală istorică”, potrivit cercetătorilor de la Universitatea Ariel, Centrul Medical Sheba, Facultatea de Medicină Sackler a Universității din Tel Aviv și Ministerul Sănătății al Federației Ruse.

„Societatea medicală a considerat în mod eronat siliconul ca fiind un material inert în relație cu corpul uman și cu sistemul imunitar”, au scris cei din echipa condusă de imunologul prof. Yehuda Shoenfeld și biologul molecular de la Universitatea Ariel, dr. Gilad Halpert, în cel mai recent număr al revistei IMAJ „The English-language journal of the Israel Medical Association”, sub titlul „Boala siliconică a sânilor [SBI] ca exemplu clasic de sindrom autoimun/inflamator indus de adjuvant”.

De-a lungul anilor și în întreaga lume, „s-au acumulat multe rapoarte cu privire la efectul dăunător al implanturilor de silicon asupra sănătății umane și a fost ridicată o mare dezbatere cu privire la siguranța acestor implanturi”.

Studiul

Echipa a intervievat multe femei cu SBI care aveau oboseală severă, depresie, durere larg răspândită, palpitații, pierderi de memorie, ochi uscați și gură uscată și un tip rar de limfom (cancer de sânge), printre alte complicații.

Unele femei au primit medicamente antidepresive și antipsihotice care nu le-au îmbunătățit starea și chiar le-a înrăutățit-o.

„Atât clinicienii, cât și oamenii de știință ar trebui să lucreze împreună pentru a găsi alternative la implanturile de silicon și pentru a găsi tratamente pentru simptomele severe raportate de către femeile cu SBI și de către alți pacienți cu tulburări suspectate legate de disautonomie autoimună”, au scris ei. Siliconul nu este un material natural, ci un „polimer ramificat care a fost fabricat din atomi de siliciu… Expunerea îndelungată a oamenilor la siliciu s-a dovedit că declanșează boli autoimune”, în care sistemul imunitar al corpului atacă țesuturile și organele din organism.

După multe plângeri, Administrația SUA pentru Alimente și Medicamente (FDA) a impus un moratoriu asupra implanturilor de silicon între 1992 și 1996. „Mai târziu, FDA a permis utilizarea acestora dacă companiile care le-au vândut furnizau informații relevante cu privire la rapoartele pacienților privind efectele secundare și manifestări clinice în urma implanturilor”, au scris autorii. Dar, de fapt, companiile au continuat să vândă implanturile și nu au raportat informațiile cerute de FDA.

Un grup din Olanda a raportat că microparticulele unui polimer pot migra către tiroidă, intestin, măduva spinării și chiar rinichi la o femeie care a avut un implant si a murit de cancer la sân.

Un mare studiu israelian publicat în Jurnalul Internațional de Autoimunitate în 2018, care compară 20.000 de femei SBI cu 100.000 de controale, a constatat că multe dintre cele care au primit implanturi de silicon au dezvoltat sindromul Sjogren (ochi uscați și gură uscată), sarcoidoză (pete mici de țesut roșu și umflat se dezvoltă în organele corpului); artrită reumatoidă și fibromialgie (care provoacă durere pe tot corpul, probleme de somn, oboseală și adesea suferință emoțională și mentală).

Cercetătorii au îndemnat furnizorii de asistență medicală, medicii de familie, chirurgii plasticieni și reumatologii să „fie mai conștienți de asocierea implanturilor mamare cu silicon” și de manifestările clinice raportate de pacienții lor.

O alternativă la implanturi este folosirea grăsimii de la pacienta însăși pe sâni pentru reconstrucție după îndepărtarea acestora din cauza cancerului de sân (mastectomie); aceasta nu provoacă nicio reacție a sistemului imunitar.

---