Acesta este primul studiu care arată modul în care anumite părți specifice ale creierului controlează răspunsul imunitar celular al organismului în timp ce se află sub un stres acut și luptă împotriva unei infecții, scrie The Jerusalem Post.
Ultimii doi ani au fost incredibil de stresanți – de la o pandemie care a ucis aproximativ 15 milioane de oameni, potrivit estimărilor OMS, la teama de război nuclear. Un nou studiu spune că stresul suplimentar ar putea fi o altă condiție preexistentă care agravează infecțiile precum COVID-19.
Cum afectează stresul acut capacitatea de luptă a organismului?
Cercetarea realizată la Mount Sinai School of Medicine din New York și publicată în revista Nature, a constatat că, la șoareci, stresul acut poate fi dăunător în lupta împotriva infecțiilor, în special COVID-19, și crește probabilitatea de a muri.
Studiul, care este primul care prezintă modul în care anumite părți specifice ale creierului controlează răspunsul imunitar celular al organismului în timp ce se află sub un stres acut și luptă împotriva unei infecții, a analizat grupuri de șoareci relaxați și stresați și a analizat sistemele lor imunitare.
Potrivit cercetării, în câteva minute, șoarecii care au fost supuși unui stres acut au prezentat schimbări semnificative în sistemul lor imunitar, în comparație cu grupul de șoareci relaxați.
Cercetătorii au continuat să analizeze modul în care șoarecii s-au comportat atunci când au fost infectați cu gripă și COVID-19. Aceștia au observat că șoarecii din grupul “relaxat” s-au descurcat mai bine în comparație cu cei din grupul “stresat” – au luptat mai bine împotriva infecției și s-au recuperat mai ușor în urma virusului. Șoarecii din grupul stresat au fost mai bolnavi, au avut mai puțină imunitate și au avut o rată mai mare de deces.
Semnificația constatărilor
Cercetătorii și-au exprimat speranța că descoperirile vor duce la intervenții care să ducă nu doar la un stil de viață mai sănătos și mai puțin stresant, ci și la intervenții care să ajute organismul să lupte mai bine împotriva infecțiilor și să îmbunătățească rezultatele, pe lângă faptul că vor încuraja medicii să analizeze mai mult starea mentală a pacienților lor.
Filip Swirski, PhD, director al Institutului de Cercetare Cardiovasculară din cadrul Școlii de Medicină Icahn de la Mount Sinai și autor al studiului, a declarat că descoperirile arată cât de semnificativ este impactul stresului asupra sistemului imunitar.
„Această lucrare ne spune că stresul are un impact major asupra sistemului nostru imunitar și asupra capacității sale de a lupta împotriva infecțiilor. Ea ridică multe întrebări cu privire la modul în care factorii socio-economici, stilul de viață și mediile în care trăim controlează modul în care corpul nostru se poate apăra împotriva infecțiilor”, a spus el.
„Mergând mai departe, va trebui să înțelegem mai bine efectele pe termen lung ale stresului. Va fi deosebit de important să explorăm modul în care putem dezvolta rezistența la stres și dacă reziliența poate diminua efectele negative ale stresului asupra sistemului nostru imunitar.”
Stresul în pandemie
Un studiu israelian realizat în 2021 a constatat că stresul și anxietatea au crescut ca urmare a pandemiei, criza lăsând cicatrici psihologice și emoționale care ar putea avea efecte de lungă durată și de anvergură.
O mică echipă de cercetători de la Institutul de Științe Weizmann a elaborat un chestionar dedicat efectelor mentale și emoționale ale COVID-19, pe care l-au distribuit pe parcursul a șase săptămâni, între sfârșitul primului val în Israel și începutul celui de-al doilea – de la sfârșitul lunii aprilie până la începutul lunii iunie 2020.
Aproape 5.000 de israelieni au răspuns la sondajul digital, care a folosit instrumente validate clinic pentru a evalua stresul emoțional legat de anxietate și depresie, simptomele și strategiile de adaptare. De asemenea, a evaluat modul în care schimbările în dinamica pandemiei au afectat bunăstarea emoțională.
Rezultatele au arătat o creștere a nivelului de stres în rândul majorității respondenților, femeile, adulții tineri și persoanele care au devenit șomeri ca urmare a crizei fiind cele mai afectate.
foto: unsplash.com