România se confruntă cu un fenomen pe care îl putem descrie cu sintagma boom-ul doctoratelor. Dacă într-un interval de 90 de ani, între 1900 și 1990, în România au fost acordate aproximativ 1 500 de titluri de doctarat, în ultimii 27 de ani, numărul doctoratelor a ajuns la uluitoarea cifră de 67 000, cele mai multe chiar în ultimii șase ani – 30 000, potrivit aktual24.ro.
sursa: Ministerul Educației
La nivelul Uniunii Europene suntem pe locul 6 la numărul absolvenților de școli doctorale, după țări ca Germania, Franța, Italia și Spania. Cifra e de aproape 80 de ori mai mare decât cea din anul 1991, când doar 71 de cursanți au primit titlul de Doctor. În spatele nostru sunt state precum Belgia și Olanda. Totuși, din acest punct de vedere există un evident paradox. Suntem pe locul 6 la nivel de absolvenți de școli doctorale, dar în același timp, suntem una dintre cele mai sărace țări din Uniunea Europeană. Așadar, cum se explică acest paradox?
Numărul titlurilor de doctorat nu ne spune mare lucru despre calitatea doctoranzilor și a universităților/facultăților care emit aceste titluri. La sfârșitul anului 2017 doar patru universități românești figurau în QS World University Rankings 2017-2018, la pozițiile 701+. Prin urmare, este greu de acceptat că 49 de universități din România reușesc să producă teze de doctorat cu potențial de a deveni lucrări de referință pe plan internațional. Mai mult, dacă raportăm titlurile la alți indicatori – investițiile din acest domeniu (suntem țara europeană cu cele mai mici bugete acordate învățământului superior și cercetării) sau la articole științifice în reviste de top în domeniu, devine evident faptul că avem o supraproducție de asemenea titluri onorifice. România se află la coada clasamentului, atunci când vine vorba de lucrări științifice publicate.
sursa: Eurostat
Dacă la aceste lucruri mai adăugăm și faptul că există o mare problemă legată de plagiate, atunci paradoxul poate fi explicat în întregime. În România, numeroase elite de la vârful partidelor politice au doctorate plagiate. Să ne amintim doar de cazurile cele mai notorii ale lui Gabriel Oprea, Victor Ponta sau și mai recent, a fostului ministru Mihai Tudose.
Știința a câștigat astfel foarte puțin de pe urma acestor teze, iar singurul beneficiu pare să fie de partea deținătorilor acestor titluri. Testele PISA și rezultatele de la bacalaureat demonstrează că în România nu a crescut exponențial calitatea învățământului preniversitar, deși exact acolo ajung cei mai mulți dintre cei cu doctorate.