Credincioșii se pregătesc de Paști, cea mai importantă sărbătoare a creștinătății. Conform ultimului recensământ, 86,5% dintre persoanele care au declarat religia sunt ortodocși. Ce ritualuri respectă în continuare și ce noi obiceiuri au aceștia? Într-un interviu acordat editiadedimineata.ro, Silvia Zamfir oferă detalii despre cele mai populare ritualuri practicate de români în așteptarea sărbătorilor pascale și cum a devenit Iepurașul popular în România.
De trei ani, Silvia lucrează ca muzeograf la Muzeul de Artă Populară Dr. Nicolae Minovici din structura Muzeului Municipiului București. A crescut în Ialomița. A terminat Facultatea de Litere, Studii Culturale- Etnologie cu o licență despre Crucile de pomenire din Oltenia. Și-a continuat studiile de masterat tot la aceiași facultate în cadrul programului Etnologie, Antropologie Culturală și Folclor. Îi place să călătorească, să stea de vorbă cu oamenii și să citească.
Silvia Zamfir. Foto: Arhivă personală
editiadedimineata.ro: Care sunt principalele ritualuri ale românilor în perioada Paștilor?
Silvia Zamfir: Principalele ritualuri ale românilor în perioada Paștilor sunt: Duminica Floriilor sau Intrarea Domnului în Ierusalim, unde oamenii merg la biserică pentru a lua ramuri de salcie care au puteri benefice asupra lor- una dintre aceste practice este folosirea salciei pentru a scăpa de durerile de spate. Duminica Floriilor este considerată o zi care deschide o serie de practice legate de Paști. După această zi, urmează o săptămână în care românii, credincioșii se pregătesc de Învirea Mântuitorului Iisus Hristos prin participarea mai întâi la slujbele de denii și la patimile Domunului, apoi la Slujba Învierii. Primele zile ale săptămânii sunt dedicate curățenie în case și în gospodărie, urmate de vopsitul ouălor, pregătirea pascăi- considerată ,,cea mai aleasă pâine din brânză lapte, ouă și zahăr pregătită special pentru această sărbătoare”; pregătirea alimentelor din carnea de miel- drobul, borșul de miel și friptura. După Slujba Invierii și după ce alimentele sunt sfințite, acestea se împart și se consumă împreună cu întreaga familie.
editiadedimineata.ro: Ce obiceiuri sunt la graniță cu păgânismul?
Silvia Zamfir: Obiceiurile care pot fi considerate la granița cu păgânismul sunt cele legate de săptâmâna Patimilor. În fiecare seară, în biserici se țin deniile, dar zilele acestei săptămâni sunt însoțite și de anumite credințe precum: ziua de marți se ținea și pentru a păstra mana laptelui vitelor- ceea ce înseamnă că această zi era asociată cu puteri nefaste, se spune că ziua de marți este ,,bântuită de strigoaiceˮ care fură mana laptelui. O altă zi este cea de Joi numită Joimărica sau Joimărița care de cele mai multe ori era reprezentată de o femeie urâtă care pedepsea femeile leneșe- cele care lucrau după asfințitul soarelui. Tot în această zi are loc și îndeplinirea unor rituri postfunerare- este o sărbătoare a morților pentru că se spune că în această zi cele două lumi- lumea de aici și lumea de dincolo comunică prin gest, cuvânt și daruri; se fac focuri în cimitire, la crucile de pomenire, la troițele de la răscruce de drumuri și în gospodărie; se împart daruri. Focul făcut în ziua de Joimari le aduce celor din lumea de dincolo lumină semnificând apropierea Învierii Mântuitorului Iisus Hristos. Scopul darurilor aduse era ca atunci când se deschid cerurile, de Înviere, cei din cealaltă lume vor ,,umbla printre ai lor până după Rusalii și se vor întoarce pașnici în lumea de dincolo.ˮ Vinerea mare, numită în popor și Vinerea Seacă, Scumpă în care credincioșii țin post negru, este o zi în care nu se lucrează ca să nu contribuie la chinurile Mântuitorului Iisus Hristos. Tot în această zi nu se mânâncă urzici, nu se bea oțet și nici nu se frâmântă sau se coace pâine ca să nu se ardă mâinile Maicii Domunui aflată în rugăciune și durere.
editiadedimineata.ro: Care sunt diferențele dintre modul în care așteptau românii Paștele în urmă cu 100 de ani și felul în care îl așteaptă astăzi?
Silvia Zamfir: Diferențele legate de modul în care românii sărbătoreau Paștile în urmă cu 100 de ani și modul în care aceștia îl sărbătoresc azi sunt date de evoluția societății, dar și de faptul că unele ritualuri s-au pierdut pentru că nu au fost transmise mai departe de persoanele care le știa. Cel mai probabil, modul la care ne raportăm legat de această sărbătoare este diferit. De exemplu: o parte din alimentele dedicate acestei sărbătorii se cumpără și nu se mai prepară în casă; Paștele și perioada premergătoare acestuia nu mai are același efect asupra oamenilor- cei mai mulți se bucură de câteva zile libere în care pot să meargă la munte sau la mare, câteva zilele pentru distracție.
editiadedimineata.ro: Care este semnificația ciocnirii ouălelor?
Silvia Zamfir: Ciocnitul ouălor presupune o jertfă simbolică, cei care ciocnesc ouă de Paști se întâlnesc și pe lumea cealaltă. Consumul acestor ouă de Paști este purtător de credințe precum : ,,acela al cărui ou se sparge când ciocănește în ziua de Paști, va muri înaintea celuilalt, primul ou nu se sărează și nu se taie cu cuțitul, iar cei care voiau să fie sănătoși tot anul îl mâncau pe tot”.
editiadedimineata.ro: Care este semnificația tăierii mielului de Paști?
Silvia Zamfir: Mielul, încă de la începutul creștinismului a fost considerat unul dintre simbolurile religioase. Însuși Iisus Hristos, trimis la moarte pentru mântuirea lumii a fost victima păcatelor oamenilor care este simbolizat de mielul fără de păcat care se lasă sacrificat. Sacrificarea mielului se păstrează si azi, în majoritatea locurilor din Romania, fiind principalul animal din care se prepara bucatele de Paste. O credință veche spune că ,,cine nu mânâncă miel de Paști nu-i merge bine tot anul ˮ.
editiadedimineata.ro: Cum a devenit obiceiul așteptării Iepurașului popular în România?
Silvia Zamfir: Prima apariție a Iepurașului de Paști a fost în Germania în secolul XV și era asociat cu fertilitatea și cu aducerea ouălor de Paști. Iepurașul de Paști a devenit în România echivalentul lui Moș Crăciun- dacă de Craciun cei mici îl așteaptă pe moșul cu barbă albă încărcat cu cadouri, de Paști cel care trebuie să premieze copiii cuminți este iepurașul. Alegerea acestui animal nu este întâmplătoare pentru că acesta simbolizează în multe culturi viața nouă care renaște primăvara, fără să fie asociat cu vreun simbol biblic. Preluat din alte culturi, iepurașul de Paști a devenit un prilej bun în care toată lume primește cadouri.
editiadedimineata.ro: Ce i-ați recomanda unui turist străin să viziteze în România de Paști?
Silvia Zamfir: Cel mai important lucru este să meargă la biserică să vadă cum sărbătoresc românii această sărbătoare, să meargă în satele din România unde aproape toată lumea își pregătește gospodăria pentru această sărbătoare; acolo unde înainte de această sărbătoare este zarvă, unde pe ulițe miroase a cozonac și pască; să meargă în târguri unde găsește preparate tradiționale de Paști sau la muzeele care au expoziții sau programe speciale organizate pentru această perioadă.
Foto cover: RTV