Autoritățile lansează luni o campanie de informare la nivel național privind modul de reacție în caz de cutremur, pentru ca, în această săptămână, Guvernul a aprobat o hotărâre prin care site-ul „Fii pregătit!” să poată fi promovat de fiecare instituție și să devină cât mai accesibil pentru cetățeni. Aceste decizii au loc în contextul seismelor înregistrate în ultima perioadă în județul Gorj. Și, în context mai larg, ca urmare a cutremurelor catastrofale din Turcia și Siria.
Pregătirea populației pentru a ști cum să reacționeze în timpul și după un eventual seism este esențială, ca de altfel și modul în care instituțiile direct răspunzătoare trebuie să reacționeze, este de părere secretarul de stat Raed Arafat.
Un accent special se va pune pe măsurile de prevenire. De altfel, în ultimii ani, spunea Raed Arafat, au avut loc mai multe campanii de informare a populației, inclusiv la nivel local sau zonal, cea mai cunoscută fiind campania „Eu nu tremur la cutremur”.
”Dacă vorbim de riscul cutremurului – campanile au fost pe mai multe riscuri – o campanie care urmează să revină pe 30 de posturi de televiziune și va merge o perioadă mai lungă, cu toate clipurile care le conține pentru informarea populației asupra modului de reacție”, a declarat Raed Arafat pentru RRA, potrivit RADOR.
Un alt instrument gândit să ofere informații utile populației în caz de situații de urgență este și platforma „Fii pregătit!”. În acest sens, premierul Nicolae Ciucă a solicitat elaborarea unei hotărâri care să fie discutată și adoptată de Executiv, astfel încât această platformă „Fii pregătit” să fie preluată de fiecare instituție. Pe de altă parte, șeful Executivul a cerut să se acorde o atenție sporită infrastructurii școlare, astfel încât elevii să fie protejați în orice condiții.
”Avem 70 de școli care se reabilitează printr-un program finanțat de către Banca Modială, dar avem, de asemenea, 118 școli care au fost evaluate cu risc seismic unu”, a declarat premierul.
Oricât de mult ar fi avansat dezvoltarea tehnologică și științifică, încă nu avem capacitatea să prevedem cutremurele. Totuși, cum ne-ar putea ajuta știința să înțelegem mai bine ce s-a întâmplat în Turcia și Siria?
Datele de la seismometrele care măsoară mișcarea solului cauzată de undele cutremurului sugerează că evenimentul care a avut loc în zorii zilei de 6 februarie a avut o magnitudine de 7,8 pe scara de magnitudine a momentului seismic.
Această parte a Turciei este predispusă la cutremure, deoarece se află la intersecția a trei plăci tectonice dintre cele care alcătuiesc scoarța terestră: placa anatoliană, cea arabă și cea africană.
Placa arabă se deplasează spre nord, spre Europa, ceea ce face ca placa anatoliană (pe care se află Turcia) să fie împinsă spre vest.
Mișcarea plăcilor tectonice creează presiune asupra zonelor de falie care le limitează. Eliberarea bruscă a acestei presiuni este factorul care provoacă cutremurele și mișcarea solului.
„Avem tendința să credem că energia cutremurului provine dintr-o singură locație sau dintr-un epicentru, dar aceasta este de fapt generată de mișcarea de-a lungul zonei unei falii.
Cu cât este cutremurul mai mare, cu atât zona faliei care s-a mișcat este mai mare. Pentru un eveniment cu magnitudinea de 7,8, probabil că a existat o mișcare pe o zonă de aproximativ 190 de km lungime și 25 de km lățime. Înseamnă că mișcarea pământului va fi simțită pe o zonă foarte mare”, explică Jenny Jenkins, profesor asistent de seismologie la Universitatea Durham, citat de The Conversation.
Niciun cutremur nu poate fi prevăzut. „Consensul științific internațional este că nu există predicție în privința cutremurelor”, spune Matei Sumbasacu, fondatorul asociației Re:Rise, un ONG centrat pe găsirea și implementarea proiectelor de conștientizare a riscului de cutremur.
Este important să ne gândim la construirea clădirilor. Multe dintre acestea „s-au prăbușit precum piesele de domino”.
„Acest lucru se întâmplă atunci când pereții și podelele nu sunt suficient de rezistente; fiecare etaj se prăbușește vertical pe cel de dedesubt”, dând puține șanse de supraviețuire locatarilor, a adăugat vulcanologul Bill McGuire de la Universitatea UCL.
„Nu e ceva neobișnuit să vezi o clădire rămasă în picioare, fără prea multe daune, iar cea de lângă să fie una complet aplatizată din cauza construirii precare sau a materialelor de proastă calitate”, a spus acesta.