CITIRE

Trecut și prezent: Momente & evenimente în lu...

Trecut și prezent: Momente & evenimente în luna aprilie

Capricioasă de când se știe și o știu, luna aprilie are originalitate și farmec. Lumea spune despre aprilie că vine cu capricii pentru că nu e niciodată prea hotărâtă ce-ar vrea să fie și atunci oferă de toate, frig și pomi înfloriți, vânt nebunesc și flori colorate, ploi posomorâte și soare vesel.

Și totuși, indiferent cât de aiurită-sucită-ciudată este, eu iubesc luna aprilie. Are ceva. Ceva aparte, doar al ei. În fine, în Calendarul lui, iată ce scria I.L.Caragiale despre această lună: „Aprilie, 30 zile. Ziua de 13 ore, noaptea de 11. La 6, lună plină; la 12, pătrarul din urmă; la 20, lună nouă; la 27, pătrarul întâi. Un orator în Cameră aduce un proiect de lege pentru stârpirea muștelor, care prevede un al optulea minister cu un buget de 15.576.315 lei noi pe an.”

De-a lungul vremurilor, în aprilie s-au întâmplat diferite evenimente și am selectat câteva mai jos pe care să le cunoașteți sau să vi le reamintiți.

Prezentarea calendarului papei Grigore al XIII-lea, detaliu de pe mormântul suveranului pontif care a inițiat reforma calendarului | Autor: Camillo Rusconi (1658–1728) | Sursa foto: Wikiwand

Calendarul gregorian, de o sută de ani

În urmă cu o sută, printr-un decret-lege din 5 martie, România adopta, la 1 aprilie,  calendarul gregorian, cel pe stil nou. Astfel, ziua de 1 aprilie a devenit 14 aprilie.  

Calendarul gregorian este numit după papa Grigore al XIII-lea, cel care a inițiat reforma calendarului și a actualizat calendarul iulian. Noul calendar a fost introdus în lume din octombrie 1582 și este cel folosit în majoritatea țărilor.

Regele Carol I | Sursa foto: Familia regală

În căutarea unui prinț străin

În 1866, după abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza, trebuia găsit un prinț străin care să accepte tronul Principatelor Române. I.C.Brătianu s-a străduit să rezolve această problemă și să se depășească momentul dificil. Inițial, a fost propus prințul Filip, conte de Flandra, însă acesta a refuzat.

Cel care a acceptat a fost Carol de Hohenzollern-Sigmaringen. În aprilie, a fost organizat în principate un plebiscit prin care populația a fost consultată dacă este sau nu de acord să fie adus pe tronul țării un prinț străin, Carol de Hohenzollern – Sigmaringen. Rezultatul a fost pozitiv, cu toate că exista neîncredere, în rândul țăranilor – se temeau că noul domn le va schimba religia și le va lua pământurile.

Revista Familia, 1867 | Sursa foto: Tiparituri romanesti

O odă

În 1867, în nr.14 din 2/14 aprilie al revistei Familia, a fost publicată Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie, „cea mai frumoasă odă închinată de Eminescu patriei sale şi una din cele mai frumoase poezii din perioada de început a creaţiei sale”.

Jocurile Olimpice antice | Sursa foto: Britannica

Jocurile Olimpice, antice și moderne

În anul 393, împăratul roman Teodosiu I a interzis printr-un edict ritualurile păgâne din timpul Jocurilor Olimpice din Grecia antică. Acestea aveau loc la fiecare patru ani, în cele cinci zile dedicate sărbătoririi lui Zeus. Numai bărbații greci aveau dreptul să participe, accesul femeilor fiind interzis.  

După 1500 ani, la Atena, Grecia, între 6 și 15 aprilie 1896, au fost reluate Jocurile Olimpice, numite cele moderne. Tot atunci a fost organizat și primul maraton.

Prima cale ferată electrificată | Sursa foto: Timisoara Express

Prima linie ferată electrificată

În 10 aprilie 1913, a fost inaugurată pe teritoriul actual al României prima linie ferată electrificată. Este vorba de linia Arad – Podgoria, linie ferată îngustă, construită în 1906, ce avea o lungime de 58 de kilometri.  

Din 1913, anul când s-au finalizat lucrările de electrificare și linia electrificată a fost dată în folosință, și până în 1965, aceasta a fost singura cale ferată de acest gen de pe teritoriul actual al României.

Vasul de pasageri RMS Titanic plecând din Southampton pe 10 aprilie 1912 | Sursa foto: Wikiwand

Titanic

În ziua de 10 aprilie 1912, de pe coasta de sud a Marii Britanii, din portul Southampton, peste 2200 de oameni s-au îmbarcat pe Titanic, numit atunci cel mai mare pachebot din lume, având ca destinație New York, Statele Unite.

După patru zile, în ziua de 14 aprilie, vasul de pasageri a lovit un iceberg și, după două ore și 40 de minute, a doua zi dimineața, la ora 2:20, Titanic s-a scufundat în ocean.

Din totalul estimat de 2224 de pasageri, peste 1500 au murit, cei mai mulți bărbați – potrivit regulei, „femeile și copiii mai întâi”.

După trei zile, în 18 aprilie, vasul RMS Carpathia a ajuns în New York cu supraviețuitorii de pe Titanic.

Extras din legea presei, 1862 | Sursa foto: Wikiwand

Legea presei

Aprobată în 1 aprilie 1862, legea presei în România a intrat în vigoare după 12 zile și a fost valabilă până în 1866, la adoptarea Constituției, deși unii considerau că partea ce făcea referire la proprietatea literară a rămas valabilă și după 1866. De altfel, a fost singura lege care a garantat „drepturile scriitorilor și artiștilor români”, fiind de fapt preluată în întregime după legea franceză din 1793. Avea și un regulament în care era detaliat tot ce implica aplicarea ei.

 

În 1889, a fost înființată ceea ce se consideră a fi prima agenție de presă românească. Se numea „Agence Telegraphique de Roumanie” – Roumagence.

Bojdeuca lui Ion Creangă din Iași, acum muzeu memorial | Credit foto: Mira Kaliani

Bojdeuca lui Creangă

Din 1872 și până la moarte, în decembrie 1889, povestitorul Ion Creangă a locuit într-o căsuță din Țicău, un cartier din Iași, pe care el a numit-o bojdeucă.

După 26 de ani de la trecerea în neființă a lui Creangă, bojdeuca lui a fost amenajată și deschisă ca muzeu memorial pentru a putea fi vizitată de public. Aceasta a fost, în România, prima casă memorială inaugurată.  

Institutul de Speologie, Cluj-Napoca | Credit foto: Mira Kaliani

Institutul de Speologie de la Cluj-Napoca

În 26 aprilie 1920, a fost dată legea de înființare a Institutului de speologie din Cluj-Napoca. Acesta funcționa pe lângă Universitatea din Cluj, având ca scop „studiul general al domeniului subteran și facerea de cercetări științifice și aplicate în această ramură a științelor naturale”.

În articolul doi al legii, se menționa: „Direcțiunea acestui Institut este încredințată D-lui Dr. Emil Racoviță, care va avea rangul, drepturile și atribuțiunile unui profesor universitar. D-sa va organiza și instala Institutul, va propune numirea personalului științific și administrativ și va alcătui bugetele anuale de personal și material. De asemenea, va alcătui programul de studii, cercetări și explorări și va conduce punerea sa în aplicare. Directorul are conducerea științifică și administrativă a Institutului, el este șeful întregului personal și distribue fiecăruia lucrările după cum crede de cuviință.”

În articolul trei se precizează: „Exploatarea sub orice formă a grotelor nu se va putea face ori continua, dela punerea în aplicare a acestei legi, decât cu avizul Institutului de Speologie”.

Institutul de Speologie de la Cluj-Napoca a fost primul din lume.

Cernobîl | Sursa foto: History Conflicts

Dezastrul de la Cernobîl

În 26 aprilie 1986, la ora 1:23 a.m., la centrala nucleară de la Cernobîl, Uniunea Sovietică, a avut loc o explozie puternică, după care a urmat contaminarea radioactivă a zonei. Potrivit Encyclopædia Britannica, accidentul de la Cernobîl a fost considerat cel mai grav din istoria centralelor nucleare.

Regele Mihai al României | Sursa foto: Digi24

După 44 de ani

În 26 aprilie 2019 se împlinesc 27 de ani de la prima vizită făcută de fostul suveran al România, regele Mihai, în România, după decembrie 1989.

În decembrie 1947, regele Mihai a fost obligat de liderii comuniști, care au preluat puterea în România, după sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, să abdice. În 3 ianuarie 1948, regele a părăsit țara, alături de regina-mamă Elena.  

Filarmonica George Enescu| Sursa foto: fge.org.ro

O orchestră pentru propagarea culturii muzicale

În aprilie 1868, a fost înființată Societatea Filarmonică Română sub conducerea dirijorului și compozitorului Eduard Wachmann. Scopul societății a fost de a organiza o orchestră simfonică permanentă „în vederea propagării culturii muzicale şi popularizării capodoperelor muzicii clasice”. Primul concert a avut loc în 15 decembrie acelaşi an, sub bagheta lui Eduard Wachmann.

După moartea lui George Enescu, în 1955, Filarmonica Română îi poartă numele.

Planeta Pământ| Foto: qimono, Sursa foto: Pixabay

Să nu uităm de planeta noastră

Din 1970, în ziua de 22 aprilie, se celebrează în întreaga lume Ziua Pământului. Scopul declarării acestei zile a fost de a susține protejarea mediului înconjurător și de a reaminti omenirii necesitatea păstrării unui mediu cât mai curat.


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.