Deseori nemenționat – pentru că punctul de reper este cutremurul din 4 martie 1977 – cutremurul din 1986 rămâne singurul seism cu magnitudine peste 7 care a zguduit România în ultimele 3 decenii.
Deși a fost cu doar 0,3 puncte mai puțin periculos decât cel din 1977 (să ne aducem aminte că vorbim de o scară logaritmică) el a produs infinit mai puține victime.
Cutremurul din 1986 a fost unul puternic, însă energia eliberată a fost de cel puțin 3 ori mai mică decât cea a cutremurului din 4 Martie 1977
Efectele lui fiind mai mici, la cosmetizare a contribuit din plin propaganda comunistă – să ne aducem aminte că la sfîrșitul anilor 80 totul era perfect prin ziar și la televizor. Țara era preocupată doar să cânte “Mândră-i corabia, meșter cârmaciul” nu să vorbească despre catastrofe.
7,1 Richter
Cutremurul din 1986, cu o magnitudine de 7,1 grade pe scara Richter, a fost un puternic seism care s-a produs pe data de 31 august, ora 00:28, la o adâncime de 131,4 km.
Un centru local de știri a afirmat că seismul a măsurat 6,5 grade pe scara Richter, iar USGS (United States Geological Survey) a precizat că momentele seismice au avut magnitudini de 5,6 Mw, respectiv 7,9Mw. Apoi, o lucrare de cercetare a lui V. I. Ulomov menționează că seismul a avut magnitudinea 7,1 grade pe scara Richter.
Epicentrul cutremurului a fost localizat ca fiind în Munții Vrancei, la 177 km nord de București.
“În seara producerii cutremurului eram la la bunicii mei de lângă Mizil împreună cu verii mei.
Abia mă culcasem şi cred că aţipisem de curând deoarece m-am trezit imediat când mi-a căzut tencuiala pe faţă.
Am sărit repde din pat şi am mers pe prispa casei unde am găsit aproape toată lumea din casă, care se refugiase acolo de cum au simţit cutremurul”.
Replici
Cutremurul a fost urmat de 77 de replici de peste 3,2 grade pe scara Richter, dintre care doar 19 de peste 4 grade pe scara Richter. Cea mai puternică replică a avut loc în dimineața zilei de 2 septembrie 1986, la ora 05:00, la 143 km adâncime.
“Eram în armată la Târgovişte şi abia aţipisem. Unul dintre colegi era moldovean şi făcea planton.
Pe la 12 noaptea l-am auzit urlând: “E CUTREMUR, FUGIŢI!”.
Îmi aduc aminte şi acum huruitul acela. Parcă era un mărfar, am fugit toţi pe scări, era un zgomot sinistru, iar curentul se luase. A fost groaznic. Totul se balansa.
Apoi, toată unitatea era afară. Aşteptam o replică puternică”.
Daune și victime
Cutremurul a fost simțit în opt țări, afectând o mare parte a Europei de Sud-Est. Cea mai afectată regiune a fost Focșani-Bârlad, unde intensitatea seismului a fost de VIII grade pe scara Mercalli, provocând de exemplu, prăbușirea unei biserici.
Cutremurul a dus în România la decesul a 8 persoane (niciuna în București) și la rănirea a 317 persoane – în principal din cauza pagubelor elementelor non-structurale (tencuială căzută, de exemplu).
Totuși, în București seismul a produs multă panică. În mintea multora cutremurul din 77 era încă prezent, așa că mulți au ieșit instant în pijamale, pe stradă, căutând să scape.
Conform datelor oficiale, În Republica Moldova, în regiunea Chișinău-Kahul au fost consemnate 2 persoane decedate, 558 rănite, 12.500 sinistrați și 55.000 case avariate. În Chișinău există anumite mențiuni neoficiale cu privire la prăbușirea a 4 blocuri de locuințe, rezultând aproximativ 100 de victime, dar aceste informații nu sunt validate de informațiile oficiale.
O altă informație, neconfirmată, vorbește despre moartea a 50 de muncitori care se aflau în subsolul unei clădiri din București în momentul în care stâlpii de rezistență au cedat.