19 aprilie 2024, 14:59

Universitatea din București face un studiu despre schimbările celui mai mare rezervor terestru de carbon din lume

Un studiu științific realizat în cadrul Facultății de Geografie a Universității din București a investigat, pentru prima dată la nivel internațional, modificările globale recente ale carbonului organic din sol, considerat cel mai mare rezervor terestru de carbon al planetei. Lucrarea științifică a fost publicată în prestigioasa revistă „Environmental Research”.

Cercetarea interdisciplinară, finanțată de Romanian Young Academy (RYA), a fost coordonată de lect. univ. dr. Remus Prăvălie, cadru didactic și cercetător la Facultatea de Geografie și membru fondator al RYA. Studiul, remarcat de Convenția Națiunilor Unite pentru Combaterea Deșertificării („United Nations Convention to Combat Desertification” – UNCCD), a fost inclus în celebra librarie online UNCCD.

Rezultatele obținute sunt publicate pentru prima dată la nivel mondial și vizează pierderile masive de carbon din solurile lumii, după 2001. Cercetarea a pornit de la premisa că solurile globale, cel mai mare rezervor terestru de carbon al lumii, încă nu au fost investigate din perspectiva schimbărilor pedologice recente ale conținutului de carbon organic. Cu un rezervor imens de carbon organic la nivel mondial, estimat la circa 1500 gigatoane (Gt) numai în primul metru adâncime, solurile planetei conțin o cantitate dublă de carbon față de cea prezentă în atmosferă (aproximativ 750 Gt) sau aproape triplă față de cea prezentă în biomasa vegetației terestre (aproximativ 560 Gt).

Plecând de la importanța cunoașterii dinamicii acestui rezervor imens de carbon al Terrei, lucrarea s-a bazat pe analiza detaliată a unor date multitemporale extrem de rare ale stocurilor globale de carbon organic din sol din primii 30 cm adâncime (profil pedologic extrem de vulnerabil la diverse perturbații naturale și antropice), care au fost achiziționate dintr-o bază internațională de date.

Cauzele scurgerii masive de carbon din sol în atmosferă au legătură, în general, cu:

  • încălzirea globală accelerată din regiunile boreale
  • urbanizarea agresivă din mediile temperate
  • expansiunea suprafețelor agricole în detrimentul ecosistemelor naturale, prin defrișări forestiere, mai ales în regiunile intertropicale.

 

Pe fondul acestor rezultate alarmante, lect. univ. dr. Remus Prăvălie și echipa sa de cercetare au lansat un apel către Organizația Națiunilor Unite (ONU) în vederea stabilizării urgente a carbonului organic din sol, prin intermediul acțiunilor UNCCD, autoritatea globală în domeniul degradării terenurilor din cadrul ONU.

Sursa: Știință & Comunicare


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Comentariile sunt oprite pentru acest articol