Un sondaj realizat de Impactum Insights la comanda Ethical Media Alliance arată, la doar două zile după atacul asupra unei ambulanțe în comuna Recea-Cristur din județul Cluj, cât de puternic au rămas înrădăcinate informațiile false care au precedat violențele.
Aproape unul din zece români care auziseră despre incident a crezut dezinformarea conform căreia ambulanța era implicată în răpirea unor copii.
Sondajul a fost realizat online, pe 11 august 2026, pe un eșantion reprezentativ de 800 de utilizatori de internet din România, cu vârsta de peste 18 ani. Marja de eroare este de ±3,5%, la un nivel de încredere de 95%.
Un zvon fals, crezut de aproape unul din zece români
Cazul din Cluj a avut o expunere foarte mare: 86% dintre participanții la sondaj au declarat că au auzit despre incident, iar 41% au urmărit îndeaproape informațiile despre acesta.
Dintre cei care știau despre caz, doar 61% au identificat corect situația: un echipaj medical a fost atacat în urma răspândirii unui zvon online. Alți 23% au rămas cu impresia că ambulanța transporta un pacient și fusese atacată fără un motiv clar.
Mai îngrijorător, 9% au ales chiar varianta falsă potrivit căreia ambulanța era o dubă care fura copii. Cu alte cuvinte, o narațiune falsă distribuită în mediul online a fost suficient de convingătoare pentru ca aproape unul din zece oameni care auziseră despre incident să creadă că ea descrie realitatea.
Dunărea, un alt test pentru rezistența la dezinformare
Sondajul a urmărit și modul în care românii interpretează un alt subiect intens dezbătut în ultimele săptămâni: scăderea nivelului Dunării. 94% dintre respondenți au auzit despre nivelul foarte scăzut al fluviului, iar 56% spun că au urmărit îndeaproape informațiile.
Majoritatea, 74% dintre cei familiarizați cu situația, indică explicația corectă: seceta și lipsa ploilor. Dar un sfert aleg alte variante: 11% consideră că nivelul Dunării nu a scăzut atât de mult și că autoritățile exagerează sau mint. Alți 5% cred că alte țări opresc sau „fură” apa, în timp ce 4% dau vina pe Ucraina și canalul Bîstroe.
Cei mai încrezători în propriile abilități sunt și cei mai vulnerabil
În plus, datele colectate de Impactum Insights la comanda Ethical Media Alliance arată că românii sunt conștienți de amploarea fenomenului, 57% dintre utilizatorii de internet spunând că întâlnesc des sau mereu dezinformare ori tentative de fraudă online.
52% dintre respondenți sunt convinși că pot recunoaște dezinformarea și escrocheriile online. 37% se consideră doar „oarecum” capabili să le identifice, iar 12% au puțină sau foarte puțină încredere în această capacitate.
O diferență interesantă este la încrederea oamenilor în propriile abilități și rezultatele lor efective: de exemplu, 62% din tinerii de 18 și 24 de ani sunt cei mai încrezători în capacitatea proprie de a identifica dezinformarea. În realitate, însă, această categorie de vârstă a avut tocmai cele mai slabe rezultate în legătură cu cazul din comuna Recea-Cristur, județul Cluj, doar 43% dintre cei cu vârste între 18 și 24 de ani care auziseră despre caz identificând corect ce se întâmplase. În grupa 45–54 de ani, procentul a fost de 72%, deși doar 48% din aceștia se consideră în general capabili să identifice informațiile false.