Instrumentele de inteligență artificială pot fi o binecuvântare sau pot fi un blestem. Depinde de noi, oamenii, să decidem cum vrem să le folosim. Cu siguranță, ne fac viața mai ușoară, dar ridică și o problemă în ceea ce privește capacitățile cognitive – printre altele.
O cercetare realizată de Microsoft și Universitatea Carnegie Mellon constată că, pe măsură ce oamenii se bazează din ce în ce mai mult pe inteligența artificială generativă în activitatea lor profesională, folosesc mai puțin gândirea critică. Acest lucru poate „duce la deteriorarea facultăților cognitive care ar trebui să fie conservate”.
319 participanți, care au declarat că utilizează AI în sarcinile lor de lucru, au fost rugați să răspundă la un sondaj privind încrederea lor în capacitatea instrumentelor AI pe care le utilizează, cât de încrezători sunt în evaluarea rezultatelor AI și cât de încrezători sunt în abilitățile lor de a finaliza aceeași sarcină de lucru fără instrumentul AI, conform mediastandard.ro, care citează 404media.
Prea multă credință
„O ironie cheie a automatizării este că, mecanizând sarcinile de rutină și lăsând manipularea excepțiilor pe seama utilizatorului uman, privezi utilizatorul de oportunitățile de rutină de a-și exersa judecata și de a-și consolida musculatura cognitivă, lăsându-l atrofiat și nepregătit atunci când apar excepțiile”, au scris cercetătorii.
Mai exact, aceștia au observat că, cu cât participanții la studiu aveau mai multă încredere în abilitățile inteligenței artificiale – adică cu atât erau mai puțin dispuși să verifice acuratețea muncii.