Dacă aruncăm o privire asupra României anului 2018, imaginea generală nu pare să exprime faptul că am reușit să ne trezim din propriul somn de moarte. Ci mai degrabă realizăm că există blocaje pe toate planurile, atât economic, politic, cât și social. Cu toate acestea, schimbarea imaginii o dă perspectiva. Dacă știi unde să cauți, o să observi faptul că România este plină de oameni vizionari, care nu își doresc să fure sau să destrame tot ce alții au construit timp de 100 de ani. Astfel de oameni își doresc să lase în urmă o țară curată, frumoasă și plină de valori. Unul dintre aceștia este și Csibi Magor, un român care a ajuns să conducă cel mai mare ONG din țară și care a predat lecții de leadersheep coreenilor.
Politolog la bază, Csibi Magor a reprezentat România în Parlamentul European între 2007 și 2009, ocupând funcția de vicepreședinte al Comisiei de Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară, a lucrat o perioadă și ca jurnalist, însă în ultimii ani s-a dedicat exclusiv protejării mediului în care trăim. Mai mult decât atât, timp de 7 ani a condus cea mai mare organizație de conservare a naturii din lume, WWF, urmând ca mai apoi să fie directorul executiv al biroului WWF în Coreea.
Invitat la interviurile Oamenii Dimineții , Csibi Magor ne-a vorbit despre implicarea sa în viața politică, dar și despre tranziția către sfera activistă, care a venit pe fondul unei necesități stringente, și anume găsirea unei modalitatăți pentru a putea schimba ceva la nivelul societății actuale.
„Când ești la guvernare, toată lumea din jurul tău spune că noi nu putem să controlăm lucrurile, noi nu putem să facem lucrurile așa cum ar trebui să fie. Și atunci, de unde putem să facem? Cine e cel care controlează? Cum schimbăm societatea până la urmă? Gândirea majorității nu era neapărat să schimbe lucrurile în bine, era pe un survival mode, cu un fel de reușite personale mai degrabă. (…) În România, trebuie să te impui, să mobilizezi oamenii, pentru că altfel nu te ascultă nimeni”, a menționat acesta.
Cu toate acestea, a realizat faptul că pentru a face schimbarea pe care și-o dorește, locul său nu este într-un fotoliu cald de birou, ci mai degrabă printre oameni, acolo unde se pot vedea adevăratele probleme ale societății. Astfel că pasul logic a venit sub forma colaborării cu ONG-ul WWF, care a reprezentat o pârghie importantă în planurile sale.
„Avantajul era că erau niște experți foarte foarte buni, care știau exact ce ar trebui să schimbăm pe domenii-cheie cum sunt pădurile sau apele și era cumva și atuul meu, pentru că știam exact cum să abordăm politicienii ca să reacționeze la mesajele noastre sau ei să nu poată să le ignore. Și în acest mod am reușit să construim o organizație destul de puternică”, a mai adăugat Csibi Magor .
Colaborarea cu WWF i-a adus o experiență definitorie în munca sa în domeniul consultanței de leadership, anul petrecut în Coreea marcându-i profund viziunea asupra bussines-uli în general, printre factorii care au contribuit la această schimbare numărându-se: importanța înțelegerii etichetei de bussines, nivelul de toleranță a coreenilor în privința străinilor, similitudinile culturale culturale cu România, gândirea diferită, înțelegerea interacțiunilor de bază și acomodarea greoaie.
„La nivel de bussines toată lumea consideră că ai venit în Coreea, deci tu trebuie să știi regulile jocului. În momentul în care ai intrat în jocul lor, tu ești și nu ești outsider. Ești outsider însemnând că poți să vii cu ideei sau cu abordări noi, dar în același timp regulile de bază, de exemplu respectul, nu sunt negociabile”, mai menționează acesta.
Totodată, întreaga experiența interculturală l-a făcut să realizeze care este cheia către un leadership de succes. Acesta se bazează pe o comunicare pozitivă și pe îndrumarea echipei către un potențial maxim prin organizarea valorilor umane. Mai mult decât atât, un leader nu este cel care dorește să-și impună în fața echipe propriile convingeri și idei, doar pentru a fi executate, ci mai degrabă acesta reușește să creioneze o viziune în care întreaga echipă să creadă și să fie motivată să o ducă la bun sfârșit. Diferența dintre un leader și un șef care se impune prin autoritate este vizibilă în momentele cheie, de criza ale unei organizații.
„În momentul în care nu mai ești sau locomotivă, ești frână. Iar dacă te uiți la o organizație timp de șapte ani, foarte probabil dacă doi trei ani ești locomotivă, în restul anului ești frână. În Coreea am realizat că rolul meu nu este să trag echipa, rolul meu este să maximizez valoarea lor. Dacă tu reușești să maximizezi potențialul oamenilor, doar să te asiguri că viziunea unde vrem să ajungem este în linie cu ce fac ei în fiecare zi, poți să ai niște experiențe incredibil de mari”
După toată această experiență tranșantă pentru viziunea sa asupra lucrurilor, Csibi Magol a dorit ca și în România lucrurile să se întâmple la fel. Astfel, a dezvoltat un nou proiect de consultanță pe zona de leadership. Acesta se referă la implementarera ideei de leadership cnstructiv la niveul marilor organizații, care ar putea reprezenta un model pentru întreaga societate. Astfel că, dacă marile organizații reușesc să schimbe cultura organizațională, acest lucru va aduce un impact major și în societate.
„În momentul în care societatea se schimbă puțin mai înspre constructiv, nu mai căutăm acești leaderi foarte puternici, foarte agresivi, care spun că au soluții la toate problemele noastre, ci pur și simplu începem să apreciem oamenii care fac lucruri în jurul nostru. Până la urmă, aceasta este viziunea mea. Dacă reușim să ne mișcăm spre cultura asta, avem o șansă să avem o țară în care să ne placă să trăim”, a completat Csibi Magor, subliniind încă o dată necesitatea schimbării conceptului de leadership și la nivel politic:
„Dacă ne uităm la organizațiile politice din jurul nostru, problema este că leaderii care cresc nu lasă pe nimeni să crească în jurul lor. Putem să ne uităm nu numai la România, ci și la Germania, putem să o vedem pe Angela Merkel, care în curând o să părăsească scena politică și nu are pe nimeni în spate. Această cultură trebuie să se schimbe, pentru că nu putem să fim depebdenți de oameni”, a conchis acesta.
