Ziua de 8 martie reprezintă o recunoaştere a drepturilor femeilor, în amintirea unei mișcări sociale ale lucrătoarelor din industria textilă, care a avut loc acum 110 ani în New York.
Prima zi internaţională a femeii a fost desemnată pe 28 februarie 1909, de Partidul Socialist din Statele Unite în amintirea grevei lucrătoarelor din 1908 de la New York. Un an mai târziu, în 1910, Internaţionala Socialistă, reunită la Copenhaga, a decis instituirea unei zile internaţionale a femeii, scopul fiind acelaşi: recunoaşterea mişcărilor sindicale din Statele Unite din 1908. Iniţial, nu s-a stabilit data exactă la care va fi sărbătorită Ziua Femeii. Astfel, în Europa, a fost sărbătorită pentru prima dată pe 19 martie, în Austria, Danemarca și Germania.
Discriminarea la job
Multe femei gravide şi mame se confruntă cu discriminare la locul de muncă, fie în comparaţie cu bărbaţii, fie cu alte salariate din aceeaşi firmă. În contextul Zilei Internaţionale a Femeii, Avocatnet.ro a realizat o sinteză a celor mai importante drepturi pe care salariatele le au la locul de muncă.
Femeile trebuie să ştie că au la îndemână mai multe acte normative menite să combată discriminarea la locul de muncă. Este vorba despre Codul muncii, Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, precum şi OUG nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare.
Angajatorii:
- nu au voie să solicite candidatei, la angajare, teste de sarcină;
- cea care urmează să se angajeze nu poate fi obligată să semneze vreo hârtie prin care promite că nu va rămâne însărcinată sau că nu va naşte pe durata de valabilitate a contractului individual de muncă.
Este considerată discriminatorie şi este interzisă modificarea de către angajator a relaţiilor sau condiţiilor de muncă, inclusiv concedierea salariatei, care a înaintat o sesizare ori o reclamaţie la nivelul unităţii sau care a depus o plângere la instanţele judecătoreşti competente pentru rezolvarea unei probleme de discriminare.
Hărțuirea sexuală la locul de muncă e un fenomen despre care nu se vorbește suficient de mult în societatea noastră, dar care nu ar trebui minimizat în acest context. Din păcate, victime ale hărțuirilor sunt adesea femeile.
Stresul şi epuizarea fizică sunt şi ele considerate forme ale hărţuirii, de această dată morale, la locul de muncă. Conform Legii 167/2020, hărțuirea morală reprezintă, în esență, orice comportament legat de muncă (conduită ostilă sau nedorită, comentarii verbale, acțiuni sau gesturi) ce duce la deteriorarea condițiilor de muncă prin lezarea drepturilor sau demnității, prin afectarea sănătății fizice sau mentale ori prin compromiterea viitorului profesional.
Pentru a înștiința angajatorul cu privire la faptul că este însărcinată, o salariată trebuie să trimită acestuia un document scris, însoțit de un document medical, care să ateste acea sarcină.
Printre beneficiile pe care le pot solicita gravidele la locul de muncă se numără programul redus de muncă, 16 ore libere plătite lunar pentru controale medicale (dacă aceste investigaţii se pot face doar în timpul programului de lucru), pauze pentru mişcare, schimbarea programului de lucru pentru a nu mai efectua ture de noapte, precum şi modificarea condiţiilor de muncă, dacă cele actuale implică expunerea la factori ce pot afecta sarcina.
La vechimea în muncă, sunt incluse şi perioadele în care s-au aflat în concediu risc maternal, de maternitate, concediu pentru creşterea copilului, respectiv concediu de acomodare, precum şi în concediul medical pentru îngrijirea copilului.
Sursa: Avocatnet.ro