READING

10 mai – semnificații majore pentru istoria ...

10 mai – semnificații majore pentru istoria României

Ziua de 10 mai reprezintă, alături de data de 1 decembrie, una dintre cele mai importante zile din istoria României. Acest lucru este datorat celor 3 evenimente ce au marcat traseul istoric al țării noastre: venirea lui Carol Hohenzollern Sigmaringen în România, declararea independenței față de Imperiul Otoman și Încoronarea Principelui Carol.

Inițiativa de a avea la conducere un prinţ dintr-o dinastie din Europa Occidentală nu a venit din exterior, ci le-a aparţinut în totalitate oamenilor politici români. După stingerea marilor dinastii pământene, Basarabii şi Muşatinii, cele câteva zeci de mari familii de boieri erau egal îndreptăţite la tron, fapt ce ar fi condus la nenumărate conflicte interne.

Dinastiile de rang superior – Sturza, Cantacuzino, Ştirbei, Ghica – dar și cele de rang mai mic, au decis că la conducere este nevoie de o autoritate imparțială. De asemenea, negocierile inevitabile cu ocupantul rus sau suzeranul turc le-au dovedit că rangurile mărunte nu sunt luate în seamă. Astfel, la adunările Ad-Hoc din 1857, românii au cerut Marilor Puteri, pe lângă Unire, şi principe străin.

Sursa ziarmm.ro

„Realizau că doar un străin putea să fie destul de departe de înverşunata rivalitate între diverse familii politice din ţară şi ca atare să aducă obiectivitatea şi neutralitate de care era nevoie”, spune profesorul Andrei Pippidi, Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti, conform digi24.ro.

Puterile Garante au refuzat ambele doleanțe, fapt ce i-a determinat pe marii boieri şi politicienii liberali să adopte politica „faptului împlinit”. Aceștia au forţat mai întâi Unirea, prin dubla alegere a românului Alexandru Ioan Cuza, iar ulterior, când guvernarea autoritară a acestuia şi-a pierdut sprijinul, liderii politici l-au trimis pe liberalul Ion Brătianu la Curţile europene în căutarea prinţului străin. Cel mai potrivit s-a dovedit a fi Carol I de Hohenzollern- Sigmaringen.

10 Mai 1866 – sosirea lui Carol Hohenzollern Sigmaringen în România

Sursa stiri.tvr.ro

Cu accordul împăratului francez Napoleon al III-lea şi cel al regelui Prusiei, Wilhelm I, principele Carol porneşte spre România la sfârşitul lui aprilie 1866. Părăsește castelul Sigmaringen de lângă Dusseldorf şi traversează Elveţia şi Austria. În ziua de 8 mai ajunge cu vaporul la Turnu Severin, iar pe 10 Mai 1866 intră în București. Începea astfel o domnie de 48 de ani, cea mai lungă din istorie. Este perioada în care 10 Mai intră în conştiinţa românilor drept Ziua Naţională şi Ziua Dinastiei.

Prudent în politica internă, tânărul suveran îi îndepărta repede pe vânătorii de oportunităţi din preajma Puterii şi îşi selecta sfătuitorii după faptele lor. Totodată, şeful statului de atunci era un exemplu de cumpătare și bunăvoință. Peleşul a fost construit din bani proprii sau trimişi din Germania, iar donaţiile familiei regale încurajau munca cinstită şi premiau excelenţa.

10 mai 1877, obţinerea independenţei României faţă de Imperiul Otoman

Al doilea eveniment important asociat cu ziua de 10 mai și unul din cele mai importante din domnia lui Carol a fost obținerea Independenței României față de Imperiul Otoman. La 10 mai 1877 Senatul României a votat Proclamația de Independență, act ce i-a adus un mare prestigiu domnitorului (la acea vreme) Carol. Independeța absolută a României față de Imperiul otoman a fost recunoscută oficial în cadrul Congresului de la Berlin din 1878.

Sursa www.viitorulilfovean.ro

Problema apărută în privința zilei: A fost oare ziua de 9 mai, când declaraţia de independenţă a fost citită în Parlament, sau a fost 10 mai, ziua în care domnitorul Carol I a proclamat independenţa statului? Polemica dintre susţinătorii zilei de 9 mai şi cei ai zilei de 10 mai nu este o dispută istorică, ci una politică. Începând cu anul 1948, regimul comunist a insistat voit pe declaraţia lui Kogălniceanu din 9 mai, tocmai pentru a-l scoate din istorie pe Regele Carol I şi pentru a trece sub tăcere ziua de 10 mai, care era ziua României regale. Această mișcare a fost doar o altă încercare de discreditare a Casei Regale a României.

10 mai 1881, Încoronarea Principelui Carol – Ziua Regalității

Sursa www.istorie-pe-scurt.ro

Într-o Europă monarhică, la 10 mai 1881, România a devenit regat. La trei ani de la război şi după tratativele de la Berlin din iunie-iulie 1878, independenţa statului român era acum recunoscută de toate Puterile Europei, ceea ce a permis ridicarea ţării la rangul de Regat. Acest lucru a fost posibil deaorece Parlamentul a votat transformarea țării din Principat în Regat, Carol I devenind astfel primul rege al României.

Curajul, munca şi modestia întemeietorului dinastiei au fost cel mai bine întruchipate de coroana pe care a primit-o în această zi.

Sursa stiri.tvr.ro

„Guvernul este de părere: coroanele sa fie foarte scumpe şi pompoase; Regele se declara cu hotarâre contra acestei idei, deoarece însemne scumpe regale nu corespund tradiţiilor ţării şi se potrivesc numai acolo un de ele au o valoarea istorică, fiind moştenirea secolelor trecute. Pentru coroana română seculii nu sunt în trecut, ci în viitor. Dânsul propune ca pentru sine sa se facă la Arsenal o coroană de oţel, din unul din tunurile cucerite de la Plevna, iar pentru Regină să se facă o coroană simplă de aur, dacă se poate de unul din giuvaergiii din Bucureşti”, se arată în Memoriile Regelui Carol.


RELATED POST

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.