Vara lui 2017 a fost un moment prielnic pentru elevii români să se afirme la olimpiadele și concursurile internaționale. Acesta este și cazul tinerilor pasionați de informatică, ce ne-au reprezentat țara cu mândrie.

Am stat de vorbă cu Szabó Zoltan, membru în Comisia Națională de Informatică și coordonatorul Lotului Național de Informatică, care ne-a răspuns întrebărilor legate de olimpicii români și despre România ca opțiune pentru cei care aleg să facă performanță, dar și despre vocația lui ca profesor și începuturile informaticii la noi în țară.

„Am absolvit liceul în orașul meu natal Reghin, la Liceul Nr. 2 cum se numea în vremea aceea (denumirea actuală este Liceul Tehnologic «Lucian Blaga» Reghin). Fiind elev bun în discipline reale, în special în matematică. Disciplina informatică în acea vreme nu exista. In anul 1985 m-am hotărât să mă înscriu la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca la Facultatea de Matematică, profilurile informatică și matematică și am fost admis la informatică, ceea ce reprezenta, practic primele 25 de locuri.

Anii de facultate au trecut cu anumite greutăți. Era o vreme de tranziție, la început facultatea era dotată cu un calculator mare Felix, ce funcționa cu cartele perforate, apoi în următorii ani facultatea a mai achiziționat câteva calculatoare cu sistem de operare CPM. În anul 1989 studenții aveau acces deja la două calculatoare cu sistem de operare MS-DOS! Doar pe baza unei liste de înscriere puteai să ai acces la cele două calculatoare, și era mare «bătălie» între studenți.

Din acest punct de vedere nu am putut să-mi dezvolt aptitudinile practice, însă baza teoretică însușită în timpul facultății m-a ajutat să mă dezvolt destul de repede după terminarea acesteia, când am fost angajat la școală.

(n.red. cât despre plecarea în altă țară) Niciodată nu m-am gândit serios să plec din țară. Niciunde altundeva nu m-aș simți acasă.„, ne-a povestit profesorul.

Anii `90 și apariția IT-ului în România

Debutul domeniului informaticii în România a fost unul anevoios, iar profesorii care au ales acest drum învățau odată cu elevii. Szabó Zoltan ne-a explicat cum au stat lucrurile la începutul anilor `90, cât de greu i-a fost ca profesor de informatică, cu toate că acesta dorea să devină profesor de matematică.

„În anul 1991 am prins un post liber pe catedra de informatică la Grupul Școlar „Petru Maior” Reghin, unde am reușit să mă angajez devenind titular chiar în acel an. Concursul a fost foarte greu, pentru că în acea vreme un debutant nu era familiarizat cu programa școlară. Pur și simplu nu era programă școlară, era primul an în care se preda informatica în școli, și nu știam la ce subiecte să mă aștept.

După ce m-au angajat la școală, am avut ocazia să-mi încep cariera de profesor alături de o clasă genială plină de elevi de elită, care nu mi-au permis să „lenevesc”. Știam foarte puțin din programare. La facultate ne-au predat limbajele Fortran și Pascal, iar la școală se preda limbajul BASIC în acea vreme. În primele două săptămâni le-am predat teoria bazelor de numerație și am închiriat de la școală un calculator TIM-S, care funcționa cu casetofon și casete audio. Astfel mi-am perfecționat cunoștințele de programare, practic aveam două săptămâni avans față de elevi învățând în paralel cu ei.

În acea vreme nu existau manuale școlare de informatică, programa școlară era în continuă schimbare de la an la an, laboratorul de informatică era dotat cu 7 calculatoare TIM-S, iar o clasă avea aproximativ 32 de elevi. În concluzie vă puteți imagina că debutul unui profesor de informatică nu a fost lipsit de greutăți.

Din punct de vedere al performanței, treptat-treptat am reușit să mă obișnuiesc și cu cerințele unui concurs, am înțeles diferențele dintre materia de clasă și nivelul problemelor de concurs. În fiecare generație am descoperit elevi capabili de performanță, pe care i-am pregătit pentru olimpiade.„, a completat acesta.

România, pepinieră educațională

Și dacă tot s-a adus în discuție tema performanței, am dorit să aflăm dacă România mai este o pepinieră educațională și un loc în care elevii au opțiunea de a face performanță.

„România întotdeauna a avut un sistem de învățământ preuniversitar de top. Elevii români se comportă foarte bine la majoritatea olimpiadelor internaționale, dar cum nu am date statistice la îndemână pentru toate disciplinele, în continuare mă voi rezuma doar la informatică.

Programa noastră de informatică este superior față de multe alte țări, fapt care îi avantajează pe elevii capabili de performanță. De exemplu, materia  noastră de informatică de clasa a 11-a în alte țări se predă doar la facultate. Statistic vorbind, o consecință directă a acestui fapt este că elevii noștri la olimpiadele internaționale au rezultate mai bune decât rezultatele elevilor din alte țări. Practic la Olimpiada Balcanică adversarul cel mai puternic este Bulgaria, la Olimpiada Central Europeană concurăm cu Polonia și Croația, iar la Olimpiada Internațională, pe lângă țările amintite anterior adversarii cei mai puternici sunt din SUA, Australia, Canada, Rusia, China, Japonia și alte țări estice.„, a adăugat domnul profesor.

Din anul 2008 este membru al Comisiei Naționale de informatică, iar începând cu anul școlar 2016-2017 a devenit coordonatorul Lotului Național de Informatică, iar în acest context este normal să dorim să aflăm cum Szabó Zoltan a ajuns să fie membru organizator al olimpiadelor și concursurilor de informatică și să le insufle tinerilor dorința de a învăța și face performanță în domeniul informaticii.

„La orele mele mă străduiesc să explic cât mai clar noțiunile de informatică elevilor, astfel încât nimeni să nu rămână confuz. Astfel elevii au încredere în mine și putem colabora foarte bine. Cunoștințele profesionale înmagazinate în decursul timpului le transmit elevilor la nivelul cel mai înalt la care ei le pot asimila.

La nivelul concursurilor naționale comisia lucrează în echipă: fiecare profesor membru își face partea și apoi colaborează colaborează cu alți colegi scriind surse alternative la problemele propuse de alții. Profesorii se străduiesc să elimine factorii care pot influența negativ derularea concursului. Suntem foarte atenți, ca textul să nu fie interpretabil, datele problemelor să fie corecte, astfel încât să obținem în urma concursului o ierarhie sănătoasă a elevilor, în special în vârful clasamentului. O problemă propusă de comisie și rezolvată de concurenți nu își atinge scopul, dacă toți elevii obțin punctaj maxim sau punctaj minim. Cu cât sunt mai puține probleme în concurs, cu atât mai mult problema trebuie să asigure un punctaj diversificat. Deci responsabilitatea noastră este foarte mare în acest sens, trebuie să intuim corect nivelul de dificultate a problemei și să evităm surprizele neplăcute.„, ne-a mai transmis el.

Rezultatele excepționale ale României în 2017

Tinerii informaticieni au reușit o performanță în vara ce tocmai a trecut, câștigând 12 medalii, dintre care jumătate de aur. Au participat la Balcaniada de Informatică, la Olimpiada Central-Europeană și la Olimpiada Internațională de Informatică.

„Pe de  o parte, elevii mei cei mai buni de la școală care s-au calificat până la faza națională a olimpiadei sunt următorii: Atasiei Bogdan (1 participare), Deac Andrei (6 participări începând cu gimnaziul), Sachelarie Bogdan (3 participări), Pop Silviu (1 participare), Dan Alexandru (7 participări începând cu gimnaziul). Deac Andrei în perioada de liceu a obținut 3 mențiuni la faza națională, Dan Alexandru a obținut o mențiune din 3 participări la liceu. Mulți dintre ei au obținut medalii. Menționez că sistemul de medaliere s-a introdus pe parcurs, dar nu este recunoscut ca și un premiu oficial de către instituțiile superioare, însă elevii se bucură foarte mult dacă sunt medaliați.

Pe de altă parte, elevii cu rezultate la nivel internațional, făcând parte din Lotul Național de Informatică, sunt cei mai buni elevi din toată țara. Cu vechimea de 9 ani pe care o am în pregătirea lotului național, în continuare mă simt deosebit de onorat să fac parte din comisia de selecție a celor mai buni dintre cei mai buni, până la ultima fază, cea a formării echipelor pentru diferitele competiții internaționale.

În acest an România a obținut rezultate excepționale la cele mai importante concursuri internaționale de informatică. Astfel cei 8 concurenți s-au întors acasă cu 12 medalii dintre care 7 medalii de aur, 3 medalii de argint și 2 medalii de bronz. Am devenit cei mai buni la Balcaniada de Informatică, cei mai buni la Olimpiada Central-Europeană și am obținut locul 5 la Olimpiada Internațională de Informatică. Unii dintre ei şi-au câştigat dreptul de a participa la mai multe olimpiade. Componenţa echipelor şi rezultatele obţinute sunt următoarele:

Olimpiada Internaționala de Informatică din Teheran, Iran:

Concurenți:

Constantin-Buliga Ştefan – medalie de aur

Nakajima Tamio-Vesa – medalie de aur

Oncescu Costin-Andrei – medalie de bronz

Constantinescu Andrei-Costin – medalie de bronz

Team Leader: Szabó Zoltan – profesor

Deputy Leader: Sălăjan Răzvan-Dan – student 

Olimpada de Informatică a Ţărilor din Europa Centrală din Ljubljana, Slovenia

Concurenţi:

Popa Andrei – medalie de aur, locul 1.

Nakajima Tamio-Vesa – medalie de aur

Oncescu Costin-Andrei – medalie de aur

Constantinescu Andrei-Costin – medalie de argint

Team Leader: Pracsiu Dan – profesor

Deputy Leader: Posdărăscu Eugenie-Daniel – student

Olimpiada Balcanică de Informatică din Chişinău, Republica Moldova

Concurenţi:

Tatomir Alex – medalie de aur, locul 1.

Chichirim George – medalie de aur, locul 1.

Constantin-Buliga Ştefan – medalie de argint

Moroianu Theodor-Pierre – medalie de argint

Team Leader: Piţ-Rada Ionel-Vasile – profesor

Deputy Leader: Budău Adrian – student„, a spus Szabó Zoltan.

Valoarea olimpicilor se vede prin medaliile cucerite, însă este foarte important de văzut cum se vede prin ochii unei persoane care se implică activ în acest proces, eforturile României de a-i sprijinii pe tinerii premiați.

„În concordanță cu rezultatele obținute, pot să afirm că avem un sistem de pregătire și de selecție al elevilor care și-a demonstrat eficiența în timp.

Ministerul Educației Naționale sprijină această activitate, iar inspectorul general de informatică, doamna Nușa Dumitriu-Lupan se străduiește din răsputeri, ca împreună cu o echipă de inspectori, profesori, studenți și sponsori să creeze condiții cât mai bune pentru profesori și elevi la olimpiada națională și la cele două tabere de pregătire a loturilor naționale de informatică ale celor două categorii: seniori și juniori.

Putem vorbi de lotul național de informatică pentru seniori din anul 1990, de când participă România la olimpiada internațională. Lotul național de informatică pentru juniori și-a început activitatea în anul 2008, imediat după prima ediție a Balcaniadei de Juniori din 2007 la Belgrad, ceea ce a ridicat standardul calitativ al problemelor și implicit al concurenților atât la juniori cât și la seniori. Începând cu acest an au apărut concurenții „constanți” în lotul României, care apoi ca seniori au reușit să aibă 4 participări din tot atâtea posibile la olimpiadele internaționale. Vorbim despre Bogdan Tătăroiu (București), Vlad Gavrilă (București) și nu în ultimul rând de Rareș Buhai (Bistrița) care a obținut 4 medalii de aur din 4 participări la olimpiada internațională de informatică.

Continuând ideea cu pregătirea lotului de seniori, trebuie să evidențiez obligatoriu neprețuita activitate a studenților, foști olimpici internaționali sau naționali, care ne ajută să avem în permanență probleme proaspete în concordanță cu cerințele de ultima oră ale concursurilor internaționale.

Iar în ceea ce privește sprijinirea elevilor de performanță, statul oferă pentru fiecare medalie internațională obținută câte un premiu într-o anumită valoare stabilită de minister pentru elevul în cauză, pentru profesorul pregătiror, respectiv pentru unitatea de învățământ de unde provine elevul. Iar în cazul elevilor care rămân în învățământul preuniversitar în anul școlar următor, ei vor avea pe întregul an școlar bursă de performanță.”, a povestit Szabó Zoltan.

[Sursă imagine: Arhivă personală Szabo Zoltan]

---