Articol realizat de Cristian Țene

Astăzi se împlinesc exact 140 de ani de la Congresul de la Berlin care a pus capăt Războiul Ruso-Turc, izbucnit în 1877 din pricina reimplicării Imperiului Rus în Balcani.

Pentru a încheia războiul s-a încheiat la 3 martie 1878 Pacea de la San Stefano, la care au participat din partea Rusiei Nicolai Pavlovici Ignatiev și Alexandr Nelidov, din partea Imperiului Otoman ministrul de externe Safvet Pașa și ambasadorul în Germania, Sadullah Bey. Marile Puteri nu au fost mulțumite de revendicările teritoriale „secrete” ale Imperiului Țarist și de extinderea influenței acestuia în Balcani și Caucaz. Ca urmare, Marile Puteri au dorit o revizuire și la 13 iulie 1878 s-au la o mare conferință în Berlin.

Sursa: en.wikipedia.org

La această conferință au participat cele 7 puteri europene Germania, Marea Britanie, Austro-Ungaria, Franța, Imperiul Otoman, Italia și Rusia pentru a renegocia și a împăca toate părțile semnatare. Personalitatea marcantă al acestui eveniment a fost cancelarul german Otto von Bismarck. Acesta a dat dovadă de tact și abilități de negociere diplomatică, influențând astfel anumite decizii care păreau să nu poată fi  schimbate. Cancelarul german dorea să se respecte toate doleanțele statelor, mai ales a României  care a avut un aport considerabil pe plan militar.

Sursa: marinamaral.com

Pentru România, Războiul Ruso-Turc este cunosc ca Războiul de Independență. În urma participării Principatelor Unite la acest conflict se obține autonomia față de otomani.

Reprezentanții României la Berlin au fost două personalități marcante pentru acea perioadă, și anume Ion C. Brătianu, primul ministru și Mihail Kogălniceanu, ministrul afacerilor externe. Cei doi dimplomați români au fost lăsați să participe la discuții, dar nu și la vot, ceea ce a fost o jignire pentru efortul depus în război. România a cerut  recunoașterea independenței și neutralitatea teritoriului plus despăgubiri de proporționale cu forțele militare angrenate. După Conferința de la Berlin, România obține autonomia față de Imperiul Otoman, precum și teritoriul Dobrogei, dar pierde 3 județe din sudul Basarabiei, Ismail, Cahul și Bolgrad în favoarea Rusiei.