29 martie 2024, 0:31

150 este numărul de prieteni și cunoștințe pe care o persoană obișnuită îi poate păstra. De ce nici Facebook nu ne poate ajuta să extindem rețeaua

Ți-ai atins limita de 5.000 de prieteni, nu mai poți adăuga pe nimeni în lista ta de la Facebook, așa că îi inviți pe cei care vor să fie la curent cu ceea ce postezi să te urmărească, să-ți dea ”follow”, adică. Chiar așa, chiar ai 5.000 de prieteni? Toți cei 5.000 chiar pot fi numiți prieteni?

Potrivit antropologului britanic Robin Dunbar, 150 este numărul de prieteni și cunoștințe pe care o persoană obișnuită îi poate păstra. Acesta este numărul maxim de oameni care pot face ceva împreună, în mod natural.

Nici macar Facebook nu ne poate ajuta să ne extindem rețeaua de prieteni buni. Creierul nostru nu este suficient de mare pentru a ne permite să menținem prietenii cu mai mult de 150 de persoane.

Chiar și această limită, dictată de capacitatea noastră cognitivă, este o performanță a evoluției umane, datorită neocortexului foarte extins al speciei noastre.

La această concluzie a ajuns antropologul și biologul evoluționist Robin Dunbar, directorul Institutului de Antropologie Cognitivă și Evoluționistă de la Universitatea Oxford și autorul cărții „De câți prieteni are nevoie o persoana?”.

150 era numărul mediu al membrilor unei așezări din neolitic, numărul de indivizi dintr-o unitate militară de bază în Roma Antică și limita de persoane la care sunt dimensionate multe birouri moderne. Unii antropologi susțin că acest număr ar putea fi ușor mai mare (cca 200), dar ideea de bază a numărului lui Dunbar rămâne aceeași.

„Modul în care mediul social actual este construit este consecința moștenirii noastre biologice. Alături de maimuțe, suntem membrii familiei de primate. În cadrul acestei familii există o legătură generală între dimensiunea creierului și cea a grupului social. Ne încadrăm într-un șablon. Există cercuri sociale dincolo de acest grup și alte pături sociale în cadrul lui, dar numărul general de persoane cu care putem menține o relație mai strânsă este de 150. În aceste persoane putem avea încredere, le putem cere ajutorul și avem o istorie împreună, nu le reținem doar numele și figura”, explica Robin Dunbar într-un interviu pentru The Guardian.

Oamenii sunt, la rândul lor, primate, deci se încadrează în șablonul aplicabil maimuțelor? Aceasta este întrebarea cheie ridicată de Robin Dunbar, al carei răspuns l-a condus către anticiparea modului în care se construiesc grupurile sociale, în relație cu volumul neocortexului. Rezultatul constă în 150 de prieteni, dintre care maximum 12 sunt prieteni foarte intimi. În continuare Robin Dunbar a decoperit și că oamenii utilizează o ierarhie pentru a-și construi un grup de apropiați, notează medlife.ro.

Acest număr nu este în mod necesar fix, intervalul propus de antropologul și biologul evoluționist Robin Dunbar fiind intre 100 și 230 de prieteni. Printr-o relație socială solida se înțelege că oamenii se recunosc intre ei și, spre exemplu, „își pot împrumuta, cu încredere, cinci dolari”, scrie criticul Michele Pridmore-Brown.

De ce Facebook nu ne ajută să ne extindem grupul de prieteni?

„Poate că de pe Facebook putem afla ce a mâncat de dimineață cineva din lista noastră de prieteni, dar asta nu mă ajută să cunosc un om mai bine. Dezvoltarea tehnologiei ne ajuta să păstram legăturile intre noi, în timp ce în trecut prieteniile s-ar fi pierdut. În definitiv trebuie să ne întâlnim pentru a face că o relație să funcționeze mai bine. Încă nu am ajuns să concepem atingerea virtuala. Cuvintele sunt înșelătoare. O atingere face cât 1000 de cuvinte”, explica antropologul Robin Dunbar.

Dependenta de instrumente online a societății moderne lansează noi oportunități de studiere a interacțiunilor sociale. Un chestionar referitor la conversațiile și schimbul de informații de pe Twitter, aplicat unui număr de 1,7 milioane de persoane, confirmă teoria prezentată de Robin Dunbar.

„Am testat limita cognitivă a numărului de relații stabile, teoretizată de Dunbar. Am descoperit că utilizatorii pot menține un număr de 100-200 de prietenii în mediul online, conform predicțiilor lui Dunbar”, au declarat autorii studiului „Validarea numărului lui Dunbar în conversațiile purtate pe Twitter”.

Mai reprezintă prieteniile, în ziua de astăzi, altceva decât o sursă de amuzament? Când sunt expuse pe „peretele” unui profil, mai au prieteniile vreun conținut? Când avem 856 de prieteni pe Facebook, în ce sens mai avem de fapt prieteni? „Facebook nu reprezintă întregirea conceptului modern de prietenie, dar cu siguranță ar putea face asta în viitor”, scrie prof. William Deresiewicz, într-un text despre sensul prieteniei în societatea modernă.

 

Ce face un grup, cu interese comune, să funcționeze bine și care sunt factorii care duc la deteriorarea activității? Sau, de ce îți pui la îndoială opinia, doar pentru că grupul din care faci parte are o altă părere și de ce adopți părerea grupului pentru a fi acceptat? Subiectul este dezbătut de Adrian Stanciu și Andreea Roșca în podcastul Decoder.ro. Discuția este despre cum construim legături eficiente, reale și funcționale între oameni și companii.
Toate episoadele, AICI

 

 

 


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Comentariile sunt oprite pentru acest articol