29 martie 2024, 15:40

160 de ani de la Mica Unire, un pas mare pentru istoria României

Pe 24 ianuarie, românii sărbătoresc Ziua Unirii Principatelor Române, iar anul acesta se  se împlinesc 160 de ani de la Unirea Principatelor Române. Acest eveniment istoric important este cunoscut și ca “Unirea Mică”. Unirea Principatelor Române reprezintă un pilon de bază pentru înfăptuirea statului național unitar român.

24 ianuarie este una dintre cele mai importante aniversări din istoria României. În 1859 avea loc dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza mai întâi în Moldova, şi apoi în Ţara Românească, înfăptuindu-se astfel unirea celor două ţări române. A fost un act de curaj din partea politicienilor români, care nu au respectat ad litteram decizia marilor puteri ca Principatele Unite să aibă domni diferiţi, dovedind însă inteligenţa de a proceda astfel încât să nu le poată fi imputată încălcarea Convenţiei de la Paris din 1858.

La mijlocul secolului al XIX-lea, soarta principatelor Moldovei și Țării Românești era în mâinile Rusiei și ale Imperiului Otoman, care se opuneau unirii lor.

 Situația s-a schimbat în urma războiului Crimeii, dintre 1853 și 1856, când Rusia a fost învinsă de Marile Puteri, formate din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei, Imperiul Francez, Regatul Sardiniei și Imperiul Otoman.

După război, în 1856, prin Tratatul de Pace de la Paris se iau decizii care privesc și principatele Moldovei și Țării Românești.

De exemplu, Moldovei i se atașează trei județe din sudul Basarabiei, Cahul, Ismail și Bolgrad. În contextul discuțiilor despre unirea celor două principate, în 1857 Marile Puteri acordă acestora dreptul organizării unui „referendum” (consultarea populației cu drept de vot) despre Unire.

În acest scop, se constituiau adunări Ad-hoc, în care se discutau alegerile pentru Divanurile Ad-hoc, care urmau să se pronunțe asupra organizării politice și sociale a țărilor române.

Surpriza alegerilor domnitorilor din cele două principate

În anul următor, în data de 5/17 ianuarie 1859, au fost organizate alegeri la Iași, în Moldova, iar noul domnitor a fost desemnat Alexandru Ioan Cuza. Peste o săptămână, în 12/24 ianuarie 1859, au avut loc alegeri și la București, iar profitând de faptul că Marile Puteri nu specificau clar că principatele române nu pot fi conduse de același domnitor, și aici a fost ales tot Alexandru Ioan Cuza. Puse în fața faptului împlinit, Marile Puteri au avut brusc de a face cu două principate conduse de același domnitor.

Marele merit al lui Cuza a fost că a reușit să aducă recunoașterea internațională a Unirii Principatelor Române și, prin reformele sale din toate domeniile, a pus bazele statului român modern. Noua țară a început să se numească România abia după abdicarea lui Cuza, din anul 1866, când a fost redactată prima constituție.

În tot acest timp, în care două dintre principatele române au reușit să se unească, Transilvania se afla sub stăpânire austriacă, iar din 1867, sub dominație austro-ungară, până în 1918, când a avut loc Marea Unire de la Alba Iulia.

Focșani – Orașul Micii Uniri

Mica Unire  de la 1859  este strâns legată de personalitatea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, de alegerea sa ca domnitor al ambelor principate și indisolubil legată de istoria locală a orașului Focșani. Centrul oraşului păstrează ca simboluri ale acestui eveniment istoric Monumentul Unirii şi Borna de hotar situate în  Piaţa Unirii.

Sursă Foto: ziaruldevrancea.ro

Piaţa care înconjoară obeliscul este situată pe vechiul hotar dintre Ţara Românească şi Moldova. Aici în fiecare an, la 24 ianuarie, ca un simbol al Micii Uniri, membrii comunităţii se prind în Hora Unirii şi este omagiat actul istoric. Astfel astăzi,  la o distanţă în timp de 160 de ani de ziua de 24 ianuarie 1859, noi românii, retrăim aceste momente de importanţă istorică majoră pentru România.


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Comentariile sunt oprite pentru acest articol