”Hai, nu mai exagerați, cum adică au schimbat lumea? Exagerare de presă”, ar comenta unii. Totuși, ce a însemnat 11 septembrie 2001 decât o altă abordare a relațiilor internaționale? Războaie, luptă globală împotriva terorismului, Patriot Act, organizații teroriste decapitate, Osama bin Laden capturat și lichidat, organizații teroriste renăscute sau noi, cu un potențial distructiv și mai puternic, o luptă globală neîncheiată.
Majoritatea populaţiei de pe glob, nu auzise, până atunci, de Osama bin Laden, Al Qaeda, de ISIS, de Califatetc.
Cele mai sângeroase atentate din istoria SUA
Se împlinesc 19 ani de la atentatele din Statele Unite, comise de Al-Qaida la New York şi Washington. Aproape trei mii de oameni, printre care patru români, au murit când teroriştii au deturnat mai multe avioane şi le-au izbit de două simboluri americane: Turnurile Gemene şi Pentagonul. Cele mai sângeroase acțiuni teroriste din istoria SUA.
La trei săptămâni după atacuri începea războiul Occidentului împotriva terorismului, un război care continuă şi astăzi. Și de când ”cine nu e cu noi, e împotriva noastră” a devenit deviza celor care au pornit această luptă.
Era pentru prima dată când SUA erau atacate pe propriul teritoriu de o entitate străină. A fost un atac fără precedent, în istoria terorismului, ca violenţă şi ca impact. Faptul că a fost atacată, cu asemenea efecte, ţara cu cele mai puternice sisteme de securitate şi de apărare a fost factorul care a îngrijorat guvernele şi întreaga populaţie a planetei.
Atentatele care continuă să ucidă an de an
La 11 septembrie 2001, Statele Unite ale Americii s-au confruntat cu patru atacuri teroriste care au vizat, prin deturnarea de avioane civile, cele două turnuri World Trade Center din New York, Pentagonul şi clădirea Capitoliului, din Washington. Primele trei atacuri au fost reuşite, în timp ce al patrulea avion capturat de terorişti s-a prăbuşit pe un câmp după ce pasagerii au ripostat.
SUA au invocat imediat art. 5
SUA au invocat imediat art. 5 din Tratatul Atlanticului de Nord de înfiinţare a NATO, cunoscut ca exprimare sintetică a conceptului apărării colective bazată pe principiul “unul pentru toţi şi toţi pentru unul”.
Era pentru prima dată când se invoca şi aproba aplicarea acestui articol, în întreaga istorie a Alianţei Nord Atlantice, comentează monitorulapararii.ro.
În felul acesta, terorismul devenea principala ameninţare la securitatea mondială, fiind subliniat, cu majuscule, în strategiile naţionale de securitate ale statelor.
Acest fenomen a devenit ţinta principală a statelor membre NATO şi a altor ţări. Ameninţarea unui atac terorist nuclear sau bacteriologic a devenit preocuparea permanentă a serviciilor de informaţii din întreaga lume.
20 septembrie 2001: Războiul din Afganistan
Preşedintele american George W. Bush dă ultimatum regimului taliban de la Kabul, cerând predarea liderului terorist Osama bin Laden. În acelaşi timp, şeful de atunci al Casei Albe a cerut Guvernului de la Kabul închiderea taberelor de antrenament ale grupării teroriste Al Qaida. Talibanii oferă, în schimb, doar judecarea lui bin Laden – de către un tribunal islamic. Ca urmare, Statele Unite şi Marea Britanie încep bombardarea Afganistanului.
„La ordinul meu, aviaţia americană a început bombardamentele atât asupra taberelor de antrenament Al Qaida cât şi asupra bazelor militare talibane”, anunţa George Bush, la acea dată.
Ofensiva terestră din Afganistan a fost purtată de Statele Unite şi forţele aliate. La 12 noiembrie, talibanii fug din Kabul. Câte victime au fost înregistrate în timpul conflictului armat şi în perioada care a urmat acestuia nu se ştie cu exactitate.
25 octombrie 2001: Patriot Act
Congresul american aprobă Patriot Act. Documentul permite îngrădirea temporară a drepturilor cetăţenilor. Printre altele, bibliotecile sunt obligate, prin lege, să transmită autorităţilor informaţii detaliate despre împrumuturile de cărţi sau cercetările online ale vizitatorilor.
În plus, accesul în Statele Unite se face numai în baza unui paşaport imposibil de falsificat. Toţi suspecţii de terorism care nu sunt cetăţeni ai Statelor Unite pot fi puşi sub arest pe timp nelimitat.
La trei ani după aprobarea în Congres a Patriot Act, senatorul american Patrik Leahy vorbeşte despre o „ruşine pentru Statele Unite”: „Trebuie să punem capăt acestor practici care prevăd spionarea americanilor de către alţi americani. Nu pot să cred că astfel de lucruri se întâmplă într-o ţară liberă şi democratică”.
11 ianuarie 2002: Închisoarea din Guantanamo
La ordinul preşedintelui George W. Bush, armata americană deschide închisoarea din Guantanamo, în Cuba, unde urmează a fi încarceraţi toţi suspecţii de terorism.
Din anul 2002 şi până astăzi, la Guantanamo au fost încarceraţi peste 1000 de suspecţi din 40 de ţări, fără ca aceştia să fie consideraţi în mod oficial deţinuţi de război şi fără a li se respecta drepturile internaţionale convenite pentru asemenea situaţii.
„În primul rând: deţinuţii nu vor fi trataţi ca prizonieri de război. Ei sunt luptători duşmani. În al doilea rând: ei vor fi trataţi uman”, promitea preşedintele Bush.
De la înfiinţarea închisorii din Guantanamo până astăzi, autorităţile americane au fost în repetate ori acuzate că fac uz de tortură în interogarea deţinuţilor din Cuba.
1 iunie 2002: Doctrina Bush
La întâi iunie 2002, preşedintele Bush prezenta, într-un discurs ţinut în faţa cadeţilor academiei militare de la Westpoint, punctele principale ale unei doctrine controversate.
Printre altele, documentul permite Statelor Unite să declanşeze formalităţile de război împotriva acelor regimuri considerate a fi un pericol pentru securitatea Americii.
În plus, doctrina prevede susţinerea procesului de democratizare a statelor din Orientul Apropiat, în vederea combaterii terorismului, dar şi apărarea unilaterală a intereselor americane.
20 martie 2003: Invazia din Irak
Regimul de la Bagdad, condus de Saddam Hussein, este declarat de Administraţia de la Wshington a fi un pericol pentru Statele Unite. Potrivit preşedintelui Bush, Irakul punea la dispoziţia grupărilor teroriste arme chimice. Ca atare, Casa Albă a solicitat Naţiunilor Unite aprobarea unui atac armat în Irak.
Susţinute de o „coaliţie a ţărilor voluntare”, Statele Unite invadează Irakul la 20 martie 2003. Oficial, conflictul armat se încheie la 1 mai, în acelaşi an. În realitate, ţara s-a prăbuşit într-o criză fără precedent, chiar dacă preşedintele american nu a obosit să repete: „Misiunea noastră în Irak este nobilă şi necesară. Niciun act criminal nu va schimba hotărârea noastră şi nici nu va schimba destinul. Trebuie să ne facem treaba.”
Comentariile sunt oprite pentru acest articol