Nu o spunem noi, ci Eurostat, care prezintă situația din toate țările Uniunii Europene: mai mult de 3 din 10 români sunt în risc de sărăcie și excludere socială. Deși situația s-a îmbunătățit față de 2015, România continuă să înregistreze cele mai mari valori ale acestui indicator din Uniunea Europeană, unde media nu depășește 22%.

Și mai grav: categoria de vârstă cea mai afectată este cea a copiilor. În România, două din cinci persoane sub 18 ani sunt expuse riscului de sărăcie sau excludere socială, aproape dublu față de media europeană.

Nu toate statele din regiune stau la fel de rău – în comparație, Polonia și Ungaria au o rată de sărăcie și excluziune socială de 16,8% și respectiv 19,4% în rândul populației totale și 16,5%, respectiv 23,2% în rândul celor cu vârsta de sub 18 ani.

Persoanele în risc de sărăcie sau excludere socială sunt cele care fac parte dintr-o gospodărie unde venitul este mai mic de 60% din venitul median al tuturor gospodăriilor.

Datele privind veniturile, care vin de la biroul european de statistică, Eurostat, au fost analizate de Fundația Friedrich-Ebert-Stiftung care a realizat un infografic numit „Monitorul Social”.

Doar 11% dintre elevii români cu vârste cuprinse între 6 și 14 ani sunt cititori fluenți, în timp ce 42% dintre elevi sunt calificați drept „nefuncționali”, ceea ce se apropie de analfabetism, conform Salvați Copiii, care citează date Eurostat.

Testele naționale organizate în 2022 cu scopul de a depista problemele timpurii de alfabetizare arată rezultate slabe la învățătură în școlile din România. Rezultatele arată că doar 11% dintre elevii cu vârste cuprinse între 6 și 14 ani sunt cititori fluenți, în timp ce 42% dintre elevi sunt calificați drept „nefuncționali”, ceea ce se apropie de analfabetism.

Discrepanțele dintre elevii din școlile din mediul rural și cei din mediul urban sunt, de asemenea, semnificative. Astfel, dacă ne uităm la rezultatele obținute la examenul de evaluare națională, observăm că, deși diferența dintre școlile din mediul urban și cele din mediul rural este puțin mai mică decât în anii precedenți, copiii care merg la școală în mediul rural continuă să obțină rezultate mai slabe decât colegii lor.

Mai mult de o treime au obținut note sub 5 la matematică (36,16% față de 13,95% dintre elevii din școlile urbane), aproape un sfert au obținut note sub 5 la limba română (23,89% față de 7,9% dintre elevii din școlile urbane), iar aproape 30% au obținut o medie sub 5 (29,5% față de 10,05% dintre elevii din școlile urbane).

Aproape jumătate din mamele sub 15 ani din UE sunt din România

Ca un efect combinat al multiplelor vulnerabilități legate de accesul la sănătate, educație, servicii sociale și protecție, România se confruntă în continuare cu provocări grave legate de maternitatea timpurie, mai arată raportul Salvați Copiii.

Mii de fete și adolescente nasc și se confruntă cu riscuri semnificative pentru sănătate, educație și mijloacele de trai. În 2021, au fost înregistrate 745 de nașteri din mame sub 15 ani și 16.997 din adolescente între 15 și 19 ani. Astfel, aproape jumătate (45%) dintre mamele sub 15 ani din UE sunt din România. Evaluarea situației mamelor minore realizată de Salvați Copiii România arată că 4 din 10 mame și gravide minore nu au acces la servicii medicale de specialitate, 8 din 10 au abandonat școala, iar 2 din 10 au mai mult de un copil.

Trebuie, de asemenea, menționat că fetele însărcinate cu vârsta sub 16 ani au nevoie și nu întotdeauna obțin acordul părinților pentru a accesa serviciile de sănătate, ceea ce duce la provocări suplimentare pentru sănătatea lor și a copiilor lor.

---