READING

3 cărți pe care trebuie să le citești în anul Cent...

3 cărți pe care trebuie să le citești în anul Centenarului Marii Uniri

Conform Barometrului de Consum Cultural pe anul 2017, 50% dintre românii intervievaţi nu au putut asocia Centenarului Marii Uniri cu nicio reprezentare istorică sau culturală. Bugetul alocat acestei sărbători este de 32 de milioane de euro, însă, până în prezent, evenimentele organizate în acest scop lipsesc. La capitolul „lectură”, stăm probabil cel mai bine.

Centenarul Marii Uniri este, până în momentul de faţă cel puţin, sărbătorit cum se cuvine între coperte de carte, editurile publicând volume în care regăsim România ultimilor 100 de ani din diverse perspective. Humanitas, spre exemplu, are o serie de apariţii editoriale dedicate acestui eveniment. De la cercetări realizate de istorici străini, precum Oliver Jens Schmitt, la cercetări făcute de istorici români, precum Lucian Boia, şi până la jurnale scrise de soldaţi germani ai Primului Război Mondial, nevoiţi să trăiască pe teritoriul ţării noastre, Humanitas oferă o gamă largă de cărţi care prezintă diverse aspecte ale istoriei româneşti. Polirom este o altă editură care pune accentul, în anul centenar, pe episoadele dramatice ale istoriei noastre, sau pe diverse pesonaje care au marcat-o, cu precădere din perioada comunistă. Astfel, pot fi citite volume bine documentate despre torţionari precum Alexandru Vişinescu, cărţi despre revolta de la Braşov, din 15 noiembrie 1987, sau despre „Gloria şi decăderea Anei Pauker”.

Trei cărţi de citit în anul Centenarului

Marele Război aşa cum l-am văzut eu, decembrie 1916–iunie 1918. Însemnările unui soldat german în România ocupată, de Gerhard Velburg.

sursa: carturesti.ro

Cu un simţ al observaţiei extrem de dezvoltat, intelectualul Vleburg, ajuns soldat de ocazie în Primul Război Mondial, prezintă realităţile societăţii româneşti cu umor, descriind printre altele, atmosfera de pe Calea Victoriei sau relaţiile dintre trupele de ocupaţie şi populaţia românească. Gerhard Velburg este pseudonimul lui Bogislav Tilka, mobilizat ca rezervist în administraţia de război, un intelectual, de profesie jurist, care, timp de doi ani, a fost forţat să locuiască în ţară, cu precădere la Feteşti. În această perioadă, a început să înveţe limba română.  Printre însemnările soldatului german, regăsim lucruri notate cu umor, dar care trimit cu gândul şi la societatea românească de astăzi, cum ar fi haosul birocratic sau nivelul ridicat al celor care erau analfabeţi.

România, marile puteri şi ordinea europeană (1918-2018), de Valentin Naumescu

sursa: carturesti.ro

Printre autorii care semnează volumul coordonat de Valentin Naumescu, apărut la editura Polirom, se numără Ioan Aurel Pop, Lucian Leuştean, Emil Hurezeanu sau Dacian Cioloş.  Lucrarea reuneşte o serie de articole pe tema modului în care România a evoluat printre statele europene importante vreme de un secol, de la sfârşitul Primului Război Mondial şi formarea României Mari până la prăbuşirea comunismului şi integrarea într-o Europă unificată.

Cartea de aur a Centenarului Marii Uniri, de Bogdan Bucur

sursa: carturesti.ro

Lucrarea publicată la editura Rao, reprezintă, conform autorului, un omagiu adus memoriei celor care au făcut posibilă naşterea României Mari. Titlul este inspirat de „Cartea de aur a serbărilor Unirii”, din 1929, realizată în stilul art nouveau, din dorinţa principesei Alexandrina Cantacuzino, care astăzi, aparţine patrimoniului cultural naţional mobil şi este un manuscris pe pergament, realizat manual pentru serbarea primilor 10 ani de la înfăptuirea Marii Uniri.


RELATED POST

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.