Milioane de evenimente istorice au contribuit la crearea lumii de astăzi. Manualele școlare ne oferă informații doar despre evenimentele majore, iar poveștile mai puțin însemnate sunt date la o parte. Totuși, unele dintre ele merită cunoscute. De aceea, am decis să îți prezentăm câteva evenimente istorice mai puțin știute.

Ocolul Pământului în 72 de zile

Cartea lui Jules Verne, „Ocolul Pământului în 80 de zile”, este o poveste clasică, care a fascinat mulți adolescenți și adulți deopotrivă.

Una dintre persoanele a căror viață a fost schimbată de opera lui Jules Verne a fost jurnalista americană, Elizabeth Cochrane Seaman. Cunoscută după pseudonimul „Nellie Bly”, ea a fost prima persoană care a încercat să călătorească în jurul lumii în 80 de zile.

În 1888, Bly i-a spus editorului său că voia să facă o călătorie în jurul lumii, pentru a verifica exactitatea calculelor lui Jules Verne. Un an mai târziu, pe 4 noiembrie 1889, Bly a pornit în călătoria de 40.070 de kilometri. S-a îmbarcat la bordul navei Augusta Victoria, un vas cu aburi pe ruta Germania – America. În același timp, ziarul new-yorkez Cosmopolitan și-a sponsorizat propriul reporter, pe Elizabeth Bizland, pentru a scoate un timp mai bun decât Bly și decât personajul cărții, Phileas Fogg.

În timpul călătoriei ei, Bly a călătorit prin Anglia, Franța (unde l-a întâlnit pe Jules Verne în persoană), Brindisi, canalul Suez, Colombo (Ceylon), Penang, Singapore, Hong Kong și Japonia. Când călătorea cu vase cu aburi și cu trenul, a suferit întârzieri din cauza vremii proaste și a sosit în San Francisco cu două zile în urma programului. Însă, a reușit să recupereze întârzierea fiindcă angajatorul ei, Joseph Pulitzer, a închiriat un tren special pentru ea.

Bly a ajuns în New Jersey pe 25 ianuarie 1890. Astfel, făcuse ocolul lumii în doar 72 de zile. Bly a depășit recordul lui Phileas Fogg și a devenit prima persoană care a călătorit în jurul lumii.

Atentat al teroriștilor italieni pe Wall Street

Pe 16 septembrie 1920, Wall Street era, ca de obicei, plină de bancheri și agenți de bursă. Când clopotele bisericii au anunțat ora 12:00, 45 de kilograme de dinamită au fost detonate pe celebra stradă din New York.

În acea zi, Wall Street arăta mai degrabă ca un câmp de luptă decât ca un cartier financiar. Străzile erau acoperite cu resturi, sânge și cadavre carbonizate. Explozia a ucis pe loc 30 de bărbați și femei. Mai târziu, încă opt oameni au murit din cauza rănilor suferite. Sute de oameni au fost răniți, mulți dintre ei având arsuri grave.

Autoritățile i-au bănuit imediat pe „galeaniști”, o bandă de anarhiști italieni care militau împotriva guvernului. Banda era condusă de Luigi Galleani. Cu toate acestea, autoritățile nu au putut aduna destule dovezi pentru a-i acuza pe „galeaniști”.

Cei de la FBI au mers pe mai multe piste, însă nu au putut găsi dovezi semnificative. Ultima investigație cunoscută legată de atentat a avut loc în 1944. FBI a redeschis cazul și a ajuns la concluzia că explozia fusese cel mai probabil cauzată de „anarhiști italieni sau teroriști italieni”. Totuși, nimeni nu a fost niciodată pus sub acuzare. Mai mult, nimeni nu a revendicat atacul, nici măcar după 98 de ani.

Elveția și-a atacat vecinii din Liechtenstein de trei ori și de fiecare dată din greșeală

Elveția deține un record ciudat în ceea ce privește atacurile îndreptate împotriva țării vecine, Liechtenstein. Faimoasă pentru neutralitatea ei, Elveția a atacat Liechtenstein de trei ori în 30 de ani și de fiecare dată a făcut-o din greșeală. Liechtenstein este o țară mică, cu o suprafață de doar 100 de kilometri pătrați și o populație de 37.000 de locuitori. Însă, în ciuda faptului că este mică, Liechtenstein este una dintre cele mai bogate țări din lume și are una dintre cele mai scăzute rate ale șomajului.

Liechtenstein nu are o armată proprie. Această țară a renunțat la armată în 1868 și este una dintre cele 22 de țări din lume care nu dispun de forțe armate. Elveția a atacat Liechtenstein pentru prima oară pe 5 decembrie 1985. Armata elvețiană organiza un exercițiu de antrenament care implica lansarea de rachete.

Fără să-și dea seama, elvețienii au lansat rachetele spre o zonă împădurită din Liechtenstein, iscând un incendiu. Guvernul din Liechtenstein a reacționat dur, iar Elveția a trebuit să plătească bani grei pentru pagubele provocate. Al doilea atac a avut loc pe 13 octombrie 1992. Armata elvețiană a primit ordine să ridice un post de observație în Treisenberg.

La ordin, armata elvețiană a mărșăluit în Treisenberg, fără să-și dea seama că localitatea se afla pe teritoriul Liechtensteinului. Armata a intrat în Treisenberg și abia mai târziu și-a dat seama că se afla, de fapt, în țara vecină.

Ultimul atac a avut loc pe 1 martie 2007. Autorii „agresiunii” au fost câțiva infanteriști aflați în instrucție. Surprinși de vremea rea, soldații, care nu erau dotați cu GPS sau busole, s-au rătăcit pe teritoriul țării vecine. Încă o dată, Elveția a cerut scuze Liechtensteinului pentru incident.

---