24 iunie 2022, 10:31

5 cărți excepționale de nonficțiune (de citit în această vară)

Ce citim vara aceasta? Ce cărți trebuie incluse pe lista lecturilor de neratat din sezonul estival?

Editura Trei propune 5 titluri de cărți excepționale, din zona de nonficțiune pentru cititorii pasionați să descopere cât mai multe informații din domenii cât mai variate: O istorie a emoțiilor umane, o carte despre modul cum sentimentele au construit lumea în care trăim, Lumea secretă. O istorie a serviciilor de informații, o incitantă incursiune în lumea spionajului de pe vremea profetului Moise, până în epoca MI6 și CIA și 1000 de ani de bucurii și dureri, memoriile cutremurătoare ale unuia dintre cei mai mari artiști și activiști pentru drepturile omului din zilele noastre, Ai Weiwei. Pentru cititorii care iubesc lumea ideilor, Istoria filosofiei a lui A.C. Grayling este o lectură absolut obligatorie – ideile filosofice ale ultimilor 2500 de ani sunt reunite într-un singur volum, în timp ce Mitologia primitivă. Măștile Zeului – volumul I, cartea-eveniment publicată de Editura Trei, anunță debutul unei colecții ample despre mituri și figuri mitologice, imagini simbolice și credințe care au marcat istoria omenirii.

Dar să le luăm pe rând…

Cum lumea în care trăim a fost construită de sentimente

O istorie a emoțiilor umane. Care este motorul evoluției umane, ce determină oamenii să poarte războaie sângeroase, să descopere noi continente, să ridice imperii care la un moment dat se prăbușesc, să-și pună întrebări despre sensul existenței și rolul omului în univers? Dr. Richard Firth-Godbehere, expert de talie mondială în pasionanta știință a emoțiilor, este de părere că forța care a modelat istoria omenirii este chiar emoția. Sentimentele oamenilor au pus bazele filozofiei și marilor sisteme religioase ale lumii, pun în mișcare scena politică a lumii, se oglindesc în artă, modelează tehnologiile zilelor noastre și împing științele spre noi descoperiri. „…Fără o istorie a emoțiilor, nu avem istorie deloc” este de părere dr. Firth-Godbehere, care își invită cititorii într-o pasionantă călătorie prin istoria universală, explorează marile religii ale lumii, dar și cele mai cunoscute idei filozofice.

Din Grecia antică în Japonia, din vremea Imperiului Otoman în Statele Unite ale zilelor noastre, de la cavalerii cruciați în Gambia, dr. Firth-Godbehere urmărește în monumentalul volum O istorie a emoțiilor umane  modul cum sentimentele oamenilor au construit lumea în care trăim.

Scrisă într-un limbaj accesibil, colocvial, cartea semnată de dr. Firth-Godbehere propune o perspectivă interesantă asupra lumii, iar opiniile sale despre viitor ridică teme de discuție incitante: emoțiile oamenilor vor fi uniformizate în epoca digitală? Vor constitui emoji-urile limba universală a viitorului?

În culisele serviciilor de spionaj

Lumea secretă. O istorie a serviciilor de informații. Mai captivantă decât un thriller cu spioni este poate doar o istorie a spionajului întinsă pe milenii, de pe vremea lui Moise și Sun Tzu, până în zilele noastre. Christopher Andrew, profesor emerit de istorie modernă și contemporană la Universitatea Cambridge, autorul unui bestseller despre istoria MI6, oferă cititorilor săi cea mai detaliată istorie a spionajului. Într-un volum extrem de bine documentat, distins cu premiul Airey Neave, profesorul Andrew demonstrează că, încă din zorii umanității, informația a însemnat putere.

Scrisă într-un limbaj accesibil, Lumea secretă își poartă cititorii în lumea antică, în Veneția renascentistă și Anglia elisabetană, pe vremea marilor țari ai Rusiei și în ajunul războaielor care au zguduit planeta. Christopher Andrew nu se limitează la a spune cititorilor povești cu spioni, ci urmărește cum au făcut informațiile secrete politica lumii și au modelat istoria ei.

Puțină mitologie nu strică

Mitologia primitivă. Măștile Zeului – volumul I. Care sunt sursele mitologiei? Cum acționează miturile din diferite culturi asupra noastră, fie în mod conștient, fie inconștient, în prezent? Care sunt cele mai influente simboluri, credințe și figuri mitologice apărute și păstrate de-a lungul istoriei omenirii, încă de la dezvoltarea primelor așezări și până în epoca modernă? La toate aceste întrebări și la multe altele răspunde unul dintre cei importanți autori de mitologie comparată și profesor de literatură, Joseph Campbell, într-o colecție amplă, alcătuită din patru volume. Inclusă în colecția „Misterele inconștientului colectiv”, ediția de astăzi a volumului I, „Mitologia primitivă”, lansată inițial în 1959, a fost completată cu descoperirile științifice din ultimii 60 de ani, iar munca de actualizare și integrare a acestor noutăți aparține antropologilor Sydney Yeager și Andrew Gurevich.

În acest prim volum din „Măștile Zeului”, Joseph Campbell pornește într-o călătorie, cu certitudine palpitantă și pentru cititorii pasionați, spre nașterea miturilor. În „Mitologia primitivă”, el cercetează și scoate la lumină izvoarele mitului. Combinând exemplar profunzimea savantă cu entuziasmul, el analizează expresiile venerației religioase la oamenii timpurii și ecourile acestora în riturile triburilor primare supraviețuitoare. Campbell arată cum mitul ne-a modelat înțelegerea lumii, văzută și nevăzută, de-a lungul timpului. Pe măsură ce explorează și împărtășește imagini și practici mitice arhetipale, el indică, de asemenea, modul în care aceste concepte ne influențează viața personală.

Primul volum va fi urmat la Editura Trei de „Mitologia orientală”, „Mitologia occidentală” și „Mitologia creativă”.

O istorie a Chinei așa cum a fost

Totul este artă. Totul este politică” e de părere Ai Weiwei, considerat unul dintre cei mai mari artiști contemporani din întreaga lume, iar memoriile sale, 1000 de ani de bucurii și dureri, demonstrează cu prisosință acest lucru. Într-o traducere de Radu Paraschivescu, volumul reprezintă o istorie a Chinei văzută prin ochii unuia dintre cei mai creativi artiști ai momentului, dar și a unui activist neobosit pentru drepturile omului. După întemeierea Noii Chine, poporul și-a pierdut capacitatea de a mai povesti istoria sa așa cum a fost. Într-o societate opresivă, în care „amintirile erau o povară”, „oamenii nu și-au pierdut doar voința, ci și puterea de a-și aduce aminte”.

Provenind dintr-o familie persecutată politic, închis la rândul său, Ai Weiwei își asumă rolul de a aminti această istorie uitată, iar în 1000 de ani de bucurii și dureri vorbește despre copilăria petrecută în Mica Siberie a Chinei, despre plecarea în Statele Unite și reîntoarcerea în țara natală, precum și despre modul cum s-a impus ca una dintre cele mai interesante figuri artistice ale lumii de azi, dublată de un activist pentru drepturi omului. Tulburătoare, dură, impresionantă, cartea semnată de Ai Weiwei, 1000 de ani de bucurii și dureri, vorbește despre artă și libertate, politică, îndoctrinare ideologică și totalitarism, despre o lume care are nevoie să-și recupereze amintirile pentru a-și recupera adevărata istorie.

Filosofia, refuzul de a fi leneș

Istoria filosofiei. „Cândva se considera de la sine înțeles faptul că oamenii educați ar fi interesați de ideile filosofice” spune A.C. Grayling în cuprinzătorul său volum de istorie a filosofiei, care acoperă o perioadă de 2500 de ani și se oprește asupra ideilor a peste 100 de gânditori. Adresată atât publicului larg, cât și celui de specialitate, Istoria filosofiei cuprinde cinci părți: filosofia antică, cea medievală și filosofia Renașterii, cea modernă, a secolului XX, iar ca o noutate pentru o astfel de lucrare – filosofia indiană, chineză, arabo‑persană și africană.

Filosoful britanic subliniază că principalul obiectiv al cărții este să ofere cititorilor o descriere cât mai clară a gânditorilor și a dezbaterilor ce constituie „marea poveste a filosofiei”. Ce reprezintă această știință?

„Filosofia este refuzul de a fi leneș în privința marilor întrebări” spune A.C. Grayling. „Ea patrulează pe circumferința micului petic de lumină care este cunoașterea, scrutând întunericul ignoranței, pentru a găsi formele aflate acolo. Chiar dacă majoritatea oamenilor se teme să accepte provocarea de a gândi (Russell a spus: „Majoritatea oamenilor mai degrabă ar muri decât să gândească și cei mai mulți chiar o fac“), ei tot ajung să se confrunte destul de des cu tot felul de întrebări filosofice: despre ce este corect și ce este greșit, despre ce alegere să facă în vreo privință fundamentală, despre ce înseamnă asta cu adevărat. În felul acesta, fiecare este câteodată filosof; fiecare participă. Iar asta ne face pe toți jucători în istoria filosofiei”, mai spune filosoful britanic.

 

 


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Comentariile sunt oprite pentru acest articol