31 mai 2020, 6:04

A contribuit la inventarea airbag-urilor și luptă cu leucemia. Arta origami, supereroul japonez care a ajuns în România

A contribuit la inventarea airbag-urilor și a sateliților. Luptă cu leucemia. Fascinează tinerii din lumea întreagă. Cine este acest supererou? Explică Alexandra Baranyi, fondatoare Origami Friends și o militantă activă pentru întărirea relațiilor dintre România și Japonia, într-un interviu acordat editiadedimineata.ro.

Prima carte de origami. Sursă: Wikimedia

Prima carte de origami. Sursă: Wikimedia

Lumea artelor tradiționale japoneze

Artele japoneze sunt de o varietate foarte mare. „Artele tradiționale japoneze sunt de o varietate atât de mare, încât îmi este foarte greu să le cuprind esența în doar câteva rânduri. Sculptura, caligrafia, picturile yamato-e (stilul de pictură japonez, specific perioadei Heiane, sec. VIII-XII) și ukiyo-e (tehnica blocurilor de lemn, specific perioadei Edo, VIII-XII) arta obiectelor lăcuite, ceramica, sau sumi-e (pictura cu cerneală) sunt doar câteva exemple populare în toată lumea dintre acestea, fiecare având, la rându-i, și o istorie impresionantă. Toate au la bază tehnici unice, specifice acestei culturi, care s-au păstrat extraordinar de curat. De exemplu, pentru realizarea cănilor de ceramică și ustensilelor de ceremonie a ceaiului, unde este esențială nu este imaginea noastră cu privire la „perfecțiune”, ci importantă este frumusețea și naturalețea redată prin imperfecțiuni și asimetrie. În același sens putem vorbi și despre origami, recunoscută drept artă mult mai târziu, în comparație cu altele. La începuturile sale, origami erau create pe caza tehnicii de încercărilor succesive, iar frumusețea unui model vine tocmai de la pliurile imperfecte, care sunt considerate amprenta artistului.”, explică Alexandra.

Artele traditionale japoneze. Sursă: CSRJ

Artele traditionale japoneze. Sursă: CSRJ

Ce înseamnă origami

La început, origami a fost cunoscut mai degrabă ca o tehnică specială de impachetare. „Prin traducere 折り紙 (origami) înseamnă plierea hârtiei, cuvânt format fiind din verbul 折る(oru), „a plia” și(kami), „hârtie”. Dar, înainte de a putea vorbi despre origami, este important de știut cum a apărut hârtia în Japonia. În secolul VI a fost adusă de către călugării budiști, din China și a început să fie produsă aici un secol mai târziu. Între timp, procesul prin care se realizează hârtia de orez, 和紙 (washi), care e folosită și în origami, a fost înregistrat în Patrimoniul Cultural Imaterial UNESCO. Istoria origami a apărut prin secolele XIV – XV pe când era, mai degrabă, o tehnică specială de împachetare. Origami a devenit mult mai prezentă în perioada Edo (1603-1868), ca formă de recreație, folosită adesea și ceremonii pentru realizarea plicurilor, a felicitărilor sau a altor obiecte cu rol decorativ. Primele atestări ale folosirii cuvântului sunt destul de vagi, una dintre aceste ocazii fiind un poem al lui Ihara Saikaku în 1680. Ceea ce se poate afirma cu certitudine, este apariția în anul 1797 a primei  cărți de origami, scrisă de Akisato Rito, numită 秘伝千羽鶴折形 (Hiden Senbazuru orikata), Secretul plierii celor 1000 de cocori. Tehnica secretă la care se referă cartea explică cum poți face cât mai mulți cocori dintr-o foaie de hârtie, delimitând mai multe suprafețe de pentru origami dintr-o coală mai mare, lăsându-le totuși unite într-un colț.”, povestește românca.

Cocorii de la Hiroshima

Cocorii de la Hiroshima. Sursă foto: Japan Travel

1.000 cocori de origami

În cultura niponă, cocorul este simbolul longevității. „Conform legendei străvechi, cel care face 1000 de cocori din hârtie, de-a lungul vieții, își pune o dorință, pe care zeii, se spune, că o vor îndeplini. Poate vă întrebați de ce 1000. În primul rând, în cultura japoneză, cocorul este simbolul longevității, împreună cu țestoasa, despre care, în popor se spune că ar trăi 1000 de ani. Astfel, un cocor de hârtie ar fi echivalentul unui an de viață al acestuia și ajungând la capătul ei, dorințele se vor îndeplini. De multe ori japonezii oferă cei 1000 de cocori drept dar de nuntă ca cei doi miri să ducă o viață fericită și lungă împreună. O altă ocazie în care se pot oferi cei 1000 de cocori ar fi ca simbol al însănătoșirii, celor bolnavi în spitale. Totodată, cocorii sunt un simbol al păcii și pot fi întâlniți în picturi sau memoriale dedicate celor ce au pierit în războaie. Este reprezentat foarte des în picturi, sculpturi, imprimeurile textilelor sau diverse alte decorațiuni.”, spune tânăra.

Statuia din Hiroshima. Sursă foto: Free Spirit Travel

Lupta cu leucemia

În Japonia, origami joacă și un rol în lupta cu leucemia. „Tot despre legenda celor 1000 de cocori, este de menționat că astăzi, aceasta este asociată mai mereu cu povestea fetei Sadako Sasaki, cea care în copilărie a supraviețuit exploziei bombei atomice, dar care la câțiva ani după, a fost diagnosticată cu leucemie, boală pe care organismul a dezvoltat-o în urma radiațialor. Fata, însă nu s-a lăsat descurajată și și-a propus să facă cei 1000 de cocori, încât la final să își poată pune dorința de a se vindeca. Pentru că situația economică în Japonia postbelică nu era una foarte mai bună, toate piesele create de ea erau din ambalaje de medicamente sau rețete medicale, orice avea la îndemână. Câteva dintre acestea sunt și astăzi expuse la Muzeul Bombei Atomice din Hiroshima. Fata nu a reușit să își ducă planul la capăt, pierzând lupta cu boala la vârsta de 12 ani, după ce realizase 644 de cocori. A lăsat în urma ei multe suflete care au dorit să îi continue drumul, așa  încât, în fiecare an, pe 15 august, cu ocazia festivalului Obon, oamenii aduc șiraguri a câte 1000 de cocori în semn de respect la monumentele ridicate în amintirea celor ce au murit în urma atacului atomic. Unul dintre acestea fiind chiar dedicat lui Sadako Sasaki.”, explică românca.

Expozitie Origami. Sursă: CSRJ

Expozitie Origami. Sursă: CSRJ

Contactul cu origami

Fără să fie conștientă de existența influențelor japoneze în cultura origami, Alexandra avea să întâlnească la grădiniță arta de care a devenit pasionată pentru toată viața. „Am intrat pentru prima dată în contact cu origami la grădiniță. fără să am vreo legătură cu Japonia și cultura japoneză în prealabil. Am rămas fascinată de multiplele posibilități oferite de o singură foaie de hârtie. Prima lecție de origami s-a încheiat cu primul cocor realizat de mine. Aveam 9 ani iar din acel moment a început să crească și interesul meu pentru cultura japoneză. Origami a devenit aproape o obsesie, cream origami de dimineața până seara, iar dacă somnul și mâncarea ar fi fost opționale, aș fi dedicat acel timp creației. Am înțeles că pasiunea și perseverența te pot ajuta să îți găsesti drumul în viață. Am avut foarte multe încercări nereușite, învățând pe cont propriu, dar am continuat să refac modelele, chiar de zeci de ori, până ajungeam la varianta dorită.”, își amintește Alexandra.

Akira Yoshizawa. Sursă foto: România TV

Akira Yoshizawa. Sursă foto: România TV

Artă sau joacă?

Pentru neinițiați, origami poate părea o joacă. „În perioada Edo, încă era considerată o formă de recreație, însă spre finalul ei, când au început să se creeze tot mai multe modele, origami a ajuns să fie considerată o artă. Totuși, abia după începutul secolului XX, când artiști precum Akira Yoshizawa și-au dedicat viața studiind nelimitatele posibilități de folosire a hârtiei, origami a cunoscut consacrarea. Akira Yoshizawa s-a născut în 1911, și a trăit 94 de ani, iar în timpul vieții a creat peste 50.000 de modele, recreate la nesfâșit chiar și în ziua de azi. Ulterior, mulți matematicieni și fizicieni, uimiți fiind de infinitele modalități prin care se pot creea structuri tridimensionale dintr-o simplă suprafață plată, au început să îi cerceteze funcționalitatea și aplicabilitatea. Robert J. Lang este unul dintre aceștia, fiind cel care a pus bazele aplicaților origami din matematica și a dezvoltat o a doua metodă prin care se pot crea noi modele, cea prin care diagrama fiecărui nou model este întâi proiectată pe baza unor axiome, și pliată abia apoi. Aceasta a fost una dintre cele mai importante revoluții în ceea ce privește modul în care este gândit origami.”, explică tânăra.

Sateliți. Sursă: Elington

Invenții din origami

Origami a stat la baza multor invenții care au schimbat lumea. „Tocmai datorită evoluțiilor acestei arte, astăzi, origami înseamnă mult mai mult decât o simplă joacă. Foarte mulți design-eri vestimentari, precum Iris Van Herpen sau Issey Miyake au folosit tehnicile origami în creațile lor și au lăsat estetica pliurilor să le fie inspirație principală. Alte industrii în care putem regăsi influența origami sunt arhitectura sau design-ul interior, creându-se astăzi pereți mobili, piese de mobilier extensibile, și multe altele. Totuși, există două mari invenții unde datorită utilizării tehnicilor de pliere origami, viața noastră s-a schimbat radical. Prima, de menționat, ar fi airbag-ul mașinilor. Pentru ca bucata de material, foarte mare dealtfel, să ocupe cât mai puțin spațiu în corpul mașinii, dar să fie și ușor de extins în momentul impactului, au fost folosite câteva din pliurile specifice origami, optimizând spațiul. O a doua importantă invenție, unde trebuie să spun că Robert J. Lang a avut cel mai mare aport sunt sateliții. S-au încercat diverse metode prin care să se micșoreze dimensiunea sateliților la lansare și extinderea lor odată ce ajung în spațiu, tot origami fiind inspirația de bază. Astfel, panourile sateliților sunt dispuse pe straturi la decolare și se deschid doar odată ce ajung în spațiu.”, explică tânăra.

Origami Friends

Despre Origami Friends

În urmă cu trei ani, Alexandra punea bazele Origami Friends, grupul pasionaților de origami din România. „Am pus bazele brand-ului Origami Friends în anul 2017. Deși mă ocupam cu origami și înainte, predând la diverse ateliere și cursuri organizate sau realizând obiecte de decor. În timpul primei vizite în Japonia am văzut o pereche de cercei realizați din cocori origami, de care m-am îndrăgostit pe loc și i-am cumpărat. Cred că încă îi mai am acasă într-una dintre cutiile de bijuterii. Tot purtându-i mi-am dat seama că eu aș putea face mult mai mult de atât, așa că am început să îmi transpun creațiile în accesorii. Am ales ca numele brand-ului să fie Origami Friends pentru că hârtia e prietena mea. De fapt, e parte din mine. Și vreau să le transmit aceeași idee celor care îmi achiziționează accesoriile. Și anume, faptul că hârtia e mult mai mult decât cee ace mare și că oferă posibilități nelimitate de utilizare, adăugând doar puțină imaginație. Pe lângă accesorii, mă ocup în continuare de predarea origami la Centrul de Studii Româno-Japoneze „Angela Hondru” și studiez matematica ei pentru a o putea duce și mai departe. În prezent pregătesc o nouă expoziție cu piese create prin tehnica suprapunerilor ce dă efectul de mozaic, totul dintr-o singură foaie de hârtie. Expoziția va fi parte din festivalul Zilele Culturii Japoneze 2020.”, povestește Alexandra.

Atelier origami. Copiii, fascinați de lecțiile Alexandrei

Atelier origami. Copiii, fascinați de lecțiile Alexandrei

Copiii români, pasionați de origami

Alexandra este încântată să vadă copii talentați care se fac remarcați la concursuri internaționale de origami. „Cred că această comunitate a crescut foarte mult în ultimii ani. Am văzut copii talentați care la vârste fragede au luat premii internaționale și sunt sigură că vor fi din ce în ce mai mulți. Prin cursurile mele dedicate copiilor încerc să le inspir pasiunea mea și să îi fac să își dorească să învețe cât mai multe. Mai ales că acum există mult mai multe oportunități decât atunci când eu mi-am început drumul și au multe șanse să își facă, de ce nu, o carieră din origami.”, explică tânăra.

Primele ateliere ale Alexandrei

Primele ateliere ale Alexandrei

Grup de cercetare origami și a matematicii acesteia

Întrebată ce ar face dacă ar avea sprijin nelimitat pentru promovarea artei origami în România, Alexandra știe exact ce ar face. „Dacă aș avea toate acestea la dispoziție, mi-aș dori să pot pune bazele unui grup de cercetare origami și a matematicii acesteia. Sunt sigură că încă nu s-a descoperit tot ce se putea pe tema aceasta și că tehnicile origami ne pot oferi în continuare soluții care ar putea schimba lumea de azi, găsind răspunsuri la multe din problemele pe care le avem. Posibilitățile sunt nelimitate, așa cum origami ne-a arătat-o deja de nenumărate ori.”, transmite Alexandra Baranyi.

Alexandra Baranyi

Alexandra Baranyi

Expoziție Origami

Vrei să te inițieze Alexandra în tainele origami? Poți s-o vezi în acțiune la Zilele Culturii Japoneze, între 14 și 30 mai, la Universitatea Româno-Americană.

Expoziție Origami


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.