19 aprilie 2024, 23:53

Acum 75 de ani, exact la ora 23:01, Germania înceta ostilitățile, la capătul celui mai devastator război din istoria omenirii

Acum 75 de ani, exact la ora 23:01, Germania a încetat oficial ostilitățile, după ce a semnat un tratat la Reims. Decizia a pus capăt oficial Celui de-Al Doilea Război Mondial, conflagrație în care au murit peste 60 de milioane de oameni.

Europa vestică și Statele Unite ale Americii serbează astăzi, 8 mai, exact 75 de ani de la capitularea Germaniei.

În același timp, Rusia și Europa de Est serbează acest moment al încetării conflagrației mondiale, o zi mai târziu, la 9 mai.

De unde diferența 8/9 mai?

De ce există această diferență aflăm de la istoricul Armand Goșu, într-o intervenție la rfi.ro.

”Din motive de fus orar. Ora Europei Centrale 23:00 înseamnă ora 00:00 la Moscova. Deci este o chestiune tehnică. Sigur, au fost și niște rațiuni politice pentru care capitularea semnată la Reims, de un general sovietic, Ivan Susloparov, a fost considerată inadecvată de către Înaltul Comandament Sovietic și s-a cerut o reluare a acestei ceremonii, de astă dată la Berlin, în capitala Reich-ului, o ceremonie simbolică, la care să participe mareșalul Jukov.

 

Momentul semnării capitulării, la Reims.

Momentul semnării capitulării, la Reims.

Ei bine, cei doi generali germani care au semnat capitularea sunt diferiți. Pe 7, la ora 2 și jumătate la Reims a semnat-o Alfred Jodl, din partea germană, iar o zi mai târziu, la Berlin a semnat-o mareșalul Keitel. Dar, procesiunea la Berlin a fost prelungită din cauza întârzierii de traducere, s-au mai adăugat două articole la actul de capitulare, până s-a tradus în franceză, până s-a bătut actul la mașină, a trecut de miezul nopții. Asta explică de ce țările din Europa de Est, care sunt evident pe ora Europei de Est, serbează pe 9, pe când Europa de Vest serbează pe data de 8. Deci sunt două semnături. A doua este, să spunem, cea validă, acceptată și de occidentali ca validă”.

Divergențele

Neînțelegerile dintre sovietici și occidentali au început însă deîndată, plecând chiar de la cel mai simplu și incontestabil fapt: moartea lui Hitler. Vreme de câteva luni, sovieticii, dintr-un ordin expres al lui Iosif Stalin, au răspândit zvonul că Hitler n-ar fi murit și că ar fi reușit să fugă în Argentina! Nici astăzi istoricii nu sunt de acord asupra motivelor pentru care sovieticii căutau să răspândească aceste zvonuri, notează Digi24.ro.

Tot pentru a se demarca de occidentali, sovieticii au refăcut ceremonia capitulării. A două zi după capitularea de la Reims, din față americanului Eisenhower, a fost organizată, în Berlinul ocupat de Armata Roșie, o altă capitulare, de astă dată în față mareșalului sovietic Jukov. Motiv pentru care capitularea totală a Germaniei nu a intrat în vigoare, în mod juridic, decât pe 9 mai, dată reținută de sovietici, și după ei de ruși, pe când majoritatea celorlalte state au păstrat că zi a Victoriei dată de 8 mai, ziua capitulării de la Reims.

O diferența aparent neînsemnată, dar care a fost numai primul pas dintr-o derivă rapidă în urmă căreia aliații din timpul războiului au devenit, foarte curând, dușmani.

Rezistența

Totuși, interesant de notat că unele unități germane au continuat lupta, scrie history.info.

Cea mai importantă era sub comanda mareșalului Ferdinand Schörner, pe care Adolf Hitler l-a numit nou comandant șef al Armatei germane în ultimul său testament.

Au continuat lupta și unele unități germane din Grecia, Slovenia și Franța.

Cea mai îndârjită rezistență a venit din partea unității germane compuse din soldați georgieni, care controla insula Texel din Olanda. Au fost înfrânți abia la 20 mai 1945.

Chipul monstruos al războiului

Odată cu tăcerea armelor, ieşea la iveală chipul monstruos al catastrofei pe care războiul o lăsa în urma lui. Oraşele germane fuseseră în mare parte distruse, milioane de oameni îşi pierduseră casele şi patria, iar zeci de mii de bărbaţi, cei mai mulţi dintre ei taţi, au sfârşit ca prizonieri de război.

Forţele ocupante au început să-şi împartă rapid sferele de influenţă. Fiind deja îngenuncheată, Germaniei i s-au aplicat loviturile de graţie, atât din punct de vedere militar, cât şi politic şi moral, scrie Deutsche Welle.

Dintre toţi cei care i se opuseseră Germaniei lui Hitler, Uniunea Sovietică a plătit cel mai consistent tribut de sânge în lupta cu naziştii. Nu mai puţin de 27 de milioane de sovietici şi-au dat ultima suflare pe front, înfruntând naţional-socialismul.

Victoria rușilor a consolidat și extins puterea lui Stalin

Armata Roşie avea să învingă însă Wehrmacht-ul pe frontul de est, punând capăt crimelor din lagărele de concentrare de la Auschwitz. Victoria ruşilor a consolidat şi extins puterea lui Stalin, fapt de pe urma căruia au avut de suferit în anii care au urmat, statele din centrul şi sud-estul Europei.

La 25 aprilie 1945, armata americană, care avansaseră considerabil în lupte, s-a întâlnit cu cea sovietică la Torgau, pe râul Elba, la nord-est de Leipzig. Câteva zile mai târziu, pe 2 mai, înconjurat fiind, Berlinul capitula. Adolf Hitler îşi pusese însă deja capăt zilelor în buncărul său cu două zile înainte de capitulare.

Condiții speciale

Anul acesta nu vor exista manifestări cu o participare amplă, în condiţiile în care ceremoniile obişnuite nu sunt posibile din cauza măsurilor de izolare şi carantină.

În Marea Britanie se vor păstra două minute de reculegere, în Germania cancelarul Angela Merkel va depune o coroană de flori la Memorialul Războiului de la Berlin, în Franţa în această dimineaţă preşedintele Macron a depus o coroană la Mormântul Soldatului Necunoscut de la Paris; restul ţării a putut urmări acest moment la televizor, după ce în urmă cu 75 de ani francezii ascultau la radio anunţul făcut de Charles de Gaulle. „Războiul este câştigat – le-a spus acesta francezilor – Victoria este aici”.

După 75 de ani, preşedintele Emmanuel Macron le-a cerut tuturor cetăţenilor francezi să fluture drapelele naţionale de la balcoane sau ferestre, notează RADOR.

Mesajul NATO

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a marcat vineri 75 de ani de la victoria aliaţilor în Europa în Al Doilea Război Mondial, mulţumind forţelor armate aliate care continuă să joace un rol esenţial în combaterea provocărilor actuale la adresa securităţii, inclusiv în lupta contra pandemiei de COVID-19.

Astăzi marcăm 75 de ani de când armele au tăcut în Europa, iar străzile s-au umplut de bucurie. Ne aducem aminte de toţi cei care s-au sacrificat pentru libertatea noastră şi le mulţumim forţelor noastre armate care continuă să ne ţină în siguranţă în lumea impredictibilă de astăzi. NATO a fost făurit din ruinele războiului, construit pe puntea incasabilă dintre Europa şi America de Nord şi cimentat de promisiunea noastră solemnă de a ne proteja reciproc – Toţi pentru unu şi unu pentru toţi. 30 de prieteni şi aliaţi. Împreună, mai puternici”, afirmă Jens Stoltenberg într-un mesaj video postat pe website-ul nato.int.

Ce spune Ambasada Germaniei la București

Pentru Ambasada Germaniei la București, 8 mai 1945 este ”Sfârșitul și un nou început”.

”Amintirea ororilor Celui de-Al Doilea Război Mondial a deschis calea spre unitatea europeană. În 1957, prin semnarea Tratatelor de la Roma se pun bazele Uniunii Europene. Amintirea istoriei reprezintă pentru Germania obligația de a susține interesele unei Europe unite. Colaborarea internațională strânsă, susținută de respect reciproc reprezintă cea mai bună asigurare împotriva întoarcerii războiului, dușmăniilor și urii”, se arată într-o postare în pagina sa de Facebook.

 

 


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE