29 februarie 2024, 2:29

Adio, petreceri de Crăciun? Cum o decizie UE menită să promoveze neutralitatea la locul de muncă ar putea ajunge…unde nici nu ne-am gândit

Unii dintre voi vor spune “Da, mi se pare ok, dacă nu ai voie să porți burka, nici cruciulițele nu ar trebui îngăduite”. Alții, dimpotrivă vor face scandal – “După ce că ne dați făină de greieri, acum ne luați și bisericile”. Evident că “somewhere in between” mai sunt și alte reacții.

Să nu ne enervăm (încă). Să încercăm să tragem adânc aer în piept și să explicăm niște lucruri.

Decizie

Oficiile guvernamentale din UE pot interzice angajaților să poarte simboluri religioase, cum ar fi vălul islamic (burka), în interesul neutralității, a decis instanța supremă a UE, deși a subliniat că astfel de restricții trebuie să fie aplicate în mod egal tuturor angajaților și să se încadreze în contextul juridic al fiecărui stat membru, scrie The Guardian.

Decizia, publicată marți de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, a precizat că astfel de interdicții sunt permise pentru a impune un „mediu administrativ complet neutru”.

Cu toate acestea, instanța a precizat că interdicțiile privind îmbrăcămintea sau simbolurile legate de convingeri filozofice sau religioase trebuie aplicate în mod egal. „O astfel de regulă nu este discriminatorie dacă este aplicată în mod general și nediscriminatoriu întregului personal al administrației respective și este limitată la ceea ce este strict necesar”, a declarat Curtea.

De fapt, de la ce a pornit totul?

Instanța a fost chemată să se pronunțe după ce unei angajate musulmane din municipalitatea Ans, în estul Belgiei, i s-a spus că nu poate purta un văl la serviciu. Documentele instanței au menționat că locul de muncă al acesteia implica puține contacte cu publicul.

La scurt timp după aceea, municipalitatea și-a modificat condițiile de angajare pentru a cere ca toți angajații să respecte o neutralitate strictă. Angajata a depus o plângere la o instanță locală, descriind interdicția ca fiind discriminatorie și exprimându-și îngrijorarea că i-a fost încălcat dreptul la libertatea de religie.

Instanța a remarcat că, deși semnele evidente de convingere religioasă erau interzise, mai multe fotografii prezentate de reclamant arătau clar că „semnele discrete de convingere erau tolerate”.

Și…atenție!

Aceste simboluri includeau purtarea de cercei cu o cruce sau organizarea de petreceri de Crăciun, a declarat avocatul reclamantului pentru The Guardian.

Acesta s-a adresat UE, cerând Curții de Justiție să evalueze dacă regula neutralității este discriminatorie.

Într-o decizie valabilă pentru birourile din sectorul public din întreaga UE, instanța cu sediul în Luxemburg a declarat că o politică de neutralitate strictă „poate fi considerată ca fiind justificată în mod obiectiv de un scop legitim”.

Cu toate acestea, Curtea a menționat că, de asemenea, ar fi valabil și reversul: administrațiile publice ar putea fi justificate dacă ar permite angajaților să poarte semne vizibile de credință, fie că este vorba despre religie sau filozofie, într-un mod general și nediscriminatoriu.

Instanțele naționale au o „marjă de apreciere”, a adăugat aceasta, permițându-le să decidă cel mai bine cum să echilibreze drepturile individului și neutralitatea serviciului public. „Cu toate acestea, acest obiectiv trebuie să fie urmărit în mod coerent și sistematic, iar măsurile adoptate pentru a-l atinge trebuie să se limiteze la ceea ce este strict necesar”, a precizat aceasta.

Sibylle Gioe, avocata care îl reprezintă pe angajat în Belgia, a subliniat ambiguitatea hotărârii instanței. „Dreptul Uniunii Europene nu optează pentru o soluție în detrimentul alteia”, a spus ea. „Și mă așteptam la așa ceva”.

Reacții de îngrijorare

Vestea hotărârii a stârnit îngrijorare în unele părți. Femyso, o rețea paneuropeană care reprezintă peste 30 de organizații musulmane de tineri și studenți, a descris hotărârea ca fiind o posibilă încălcare a libertății de religie și de exprimare.

„În ciuda faptului că sunt acoperite în mod neutru, interdicțiile privind simbolurile religioase vizează invariabil vălul”, a declarat organizația, citând un document din 2022 al Open Society Foundations care susține că aceste interdicții se bazează pe discursuri islamofobe care prezintă îmbrăcămintea islamică drept incompatibilă cu neutralitatea.

Hotărârea ar putea exacerba marginalizarea femeilor musulmane într-un moment în care islamofobia este în creștere, a spus organizația, adăugând: „Femeile musulmane se confruntă deja cu o discriminare intersecțională din mai multe motive, iar o astfel de hotărâre riscă să legitimeze eliminarea lor din viața publică”.

Organizația a făcut apel la „incluziune la locul de muncă, unde persoanele de toate credințele pot participa pe deplin fără teama de discriminare, inclusiv tinerii musulmani”.

Decizii pe aceeași temă

Decizia de marți a fost un ecou al mai multor hotărâri emise anterior de aceeași instanță. În 2021, aceasta a hotărât că angajatorii din sectorul privat pot limita exprimarea convingerilor religioase, politice sau filozofice atunci când există o „necesitate reală” de a „prezenta o imagine neutră față de clienți sau de a preveni disputele sociale”.

Un an mai târziu, a afirmat că astfel de interdicții nu constituie „discriminare directă”, atât timp cât sunt aplicate în mod egal tuturor angajaților.

Printre cei care au criticat decizia din 2021 s-a numărat Human Rights Watch. „Femeile musulmane nu ar trebui să fie nevoite să aleagă între credința lor și locul de muncă”, a declarat atunci Hillary Margolis, de la această organizație, într-un comunicat.

Astfel de restricții, a spus ea, se concentrează adesea asupra femeilor musulmane care poartă văl sau eșarfă și se bazează pe o logică eronată: „Că obiecțiile unui client față de angajații care poartă ținute religioase pot în mod legitim să prevaleze asupra drepturilor angajaților”.


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Comentariile sunt oprite pentru acest articol