Deputaţii români din Parlamentul European au semnat o declaraţie de susţinere a candidaturii României pentru relocarea, la Bucureşti, a Agenţiei Europene pentru Medicamente, în contextul retragerii Regatului Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord din Uniunea Europeană, concretizând astfel intenţiile formulate în cadrul întâlnirii pe care au avut-o la finalul lunii trecute cu ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, potrivit agerpres.ro. Guvernul României a depus anterior, în luna iulie a anului curent, la sediul Comisiei Europene, candidatura pentru această relocare.

Agenţia Europeană pentru Medicamente, una dintre cele mai mari şi importante agenţii europene, îşi are în acest moment sediul la Londra. Acesta este un organism descentralizat al Uniunii Europene și are ca principală responsabilitate protecţia şi promovarea sănătăţii publice, prin intermediul evaluării şi supravegherii medicamentelor destinate uzului uman.

Bucureștiul va avea o concurență strânsă pentru a găzdui Agenţia Europeană pentru Medicamente alături de alte 18 state precum Italia sau Franța. Fostul premier al Italiei, Matteo Renzi menționase în anul 2016 orașul Milano drept posibilă locație. De asemenea, Lyon, Strasbourg și Lille sunt candidatele propuse de Franța. Cu toate acestea, Bucureștiul primește sprijin chiar de la Bruxelles în acest demers. În luna august a fost lansată de la Bruxelles o petiție intitulată “România, o nouă casă a EMA”, aceasta strângând până în prezent peste 1200 de semnături și fiind adresată președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, președintelui Consiliului European, Donald Tusk și președinției Consiliului Uniunii Europene.

”Relocarea la București a Agenției Europene pentru Medicamente reprezintă o oportunitate importantă pe care România ar putea să o valorifice. Atragerea unui sediu de agenție a Uniunii Europene ar contribui la creșterea rolului și vizibilității României ca stat membru. Avem o propunere viabilă, iar România deține o expertiză substanțială în sectorul medical. Vreau să evidențiez efortul susținut depus de către toţi colegii care au lucrat pe acest dosar“, a declarat, anterior, premierul Mihai Tudose, potrivit caleaeuropeana.ro.

Hotărârea finală în privinţa relocării va fi luată însă în marja Consiliului Afaceri Generale din noiembrie 2017. Decizia va fi formulată în baza unor runde succesive de vot secret, fiecare stat membru având la dispoziţie un număr egal de voturi.

„România deţine o expertiză consistentă în domeniul medical, aflându-se în partea superioară în ceea ce priveşte numărul de absolvenţi de şcoală medicală, iar, începând din 2007, 14.000 de români specializaţi în medicină şi farmacie lucrează în ţările Uniunii Europene. De asemenea, în Bucureşti îşi au sediul numeroase instituţii de profil, inclusiv laboratoare şi companii farmaceutice precum Institutul Naţional de Cercetare Cantacuzino, Institutul Naţional de Gerontologie şi Geriatrie Ana Aslan sau Institutul Naţional Victor Babeş, care au ca obiectiv gestionarea efectelor majore în situaţii de criză care pot afecta sistemul naţional de sănătate”, potrivit Executivului de la București, citat de mediafax.ro.

Pe lângă aspectele care ţin de prestigiu, există şi beneficii economice pentru oraşele care vor găzdui astfel de agenţii. Angajaţii sunt plătiţi de Uniunea Europeană, nu de oraşul gazdă, care profită şi de pe urma chiriilor percepute pentru spaţiile de birouri necesare pentru astfel de agenţii. În plus, există beneficii şi pentru afacerile locale precum cele din industria hotelieră sau a organizatorilor de conferințe.

 

[sursă imagine cover: www.mediafax.ro]

---