Rinosinuzita cronică, maladie care provoacă o permanentă înfundare a nasului și dureri de cap, printre alte simptome, afectează milioane de oameni. O nouă cercetare a găsit o legătură între rinosinuzita cronică și schimbări în activitatea creierului.

Echipa care a realizat cercetarea speră ca această descoperire să ajute la explicarea altor simptome comune ale inflamației persistente: dificultăți la concentrare, episoadele depresive, tulburări ale somnului și amețeală.

Descoperirea unei legături între o boala cronică și procesul neural care are loc în altă regiune din corp ar putea fi crucială pentru înțelegerea afecțiunii cronice, dar și pentru găsirea unor modalități de tratare noi și eficiente.

„Acesta este primul studiu care arată o legătură între rinosinuzita cronică și o schimbare neurobiologică. Știm de la studiile anterioare că pacienții cu sinuzită decid adesea să ceară asistență medicală pentru că boala afectează modul în care interacționează cu lumea din jur”, a explicat Aria Jafari, medic ORL la Universitatea din Washington, SUA, citat de Science Alert.

„Nu pot fi productivi, au dificultăți de concentrare, somnul este dificil. Are un impact amplu asupra calității vieții. Acum avem un mecanism potențial pentru ceea ce observăm clinic”, a adăugat omul de știință.

Cercetătorii au analizat date de la Human Connectome Project pentru a găsi 22 de subiecți care trăiesc cu rinosinuzită cronică și 22 de subiecți de control, care nu au inflamări ale sinusurilor. Apoi, oamenii de știință au comparat circulația sângelui și activitatea neurală din creierul subiecților.

În cazul celor cu inflamări ale sinusurilor, cercetătorii au descoperit o conexiune funcțională mai scăzută în rețeaua frontoparietală (folosită pentru atenție și rezolvarea problemelor), o conexiune funcțională mai accentuată în rețeaua implicită (asociată cu autoanaliză și ”rătăcirea” minții) și o conexiune funcțională mai scăzută în rețeaua stimulativă (care gestionează stimulii externi, comunicarea și comportamentul social).

Diferențele au fost mai semnificative în cazul subiecților cu rinosinuzită severă. Astfel, aceste tipuri de activitate din creier ar putea fi responsabile pentru simptomele resimțite de oameni, cred oamenii de știință.

Totuși, cei 22 de subiecți care sufereau de rinosinuzită cronică nu au prezentat semne vizibile de declin cognitiv în cadrul testelor. Fiind aleși dintr-un grup cu vârste cuprinse între 22 și 25 de ani, oamenii de știință cred că acest declin ar apărea mai târziu în viață.

 

 

---