Al Treile Război Mondial poate că a și început. Știu că în mintea tuturora totul ar trebui să se petreacă precum în simulările de pe Discovery Channel, cu rachete intercontinentale aruncate de ambele părți și orașe în ruină ca în filmele postapocaliptice.
Sfârșitul, însă, ar putea arăta altfel.
Richard A Muller, fizician american și profesor la Universitatea Berkeley a fost consilier de securitate națională timp de 34 de ani. Este profesor emerit de fizică la Universitatea din California, Berkeley. Printre cărțile sale se numără “Physics for Future Presidents” și “Energy for Future Presidents.”. Și vine cu o teorie.
Al Treile Război Mondial ar putea fi unul greu de recunoscut. S-ar putea purta cu ajutorul armelor biologice și al virușilor informatici. Dar ar fi la fel de letal.
“Pierderile suferite de Vladimir Putin în Ucraina și rebeliunea Grupului Wagner au crescut șansele ca președintele rus să riposteze și să extindă conflictul care durează de 17 luni”, scrie profesorul Muller în Wall Street Journal. “Dar al treilea război mondial s-ar putea să nu fie ceea ce vă așteptați. Actuala paradigmă a escaladării conflictului nuclear a fost articulată acum 60 de ani de fizicianul Herman Kahn, fondatorul institutului Hudson, dar alte tehnologii au parcurs un drum lung de atunci. Este posibil ca armele, bombele, rachetele sau trupele convenționale să nu apară deloc în cel de-al treilea război mondial. Virușii biologici și cei informatici vor fi, probabil, armele preferate”.
Scenariu
„Covid nu a fost un atac deliberat, dar a afectat rapid și cu succes economia americană. Orice națiune care se gândește să folosească un virus mortal ca armă de război ar trebui mai întâi să își imunizeze propria populație, poate sub pretextul unui vaccin antigripal. Imunitatea pe termen lung la nivelul populației ar necesita ca virusul să fie suficient de optimizat, înainte de a fi eliberat, pentru a reduce probabilitatea unei noi mutații.
Noul coronavirus a fost suficient de optimizat astfel încât să nu apară mutații grave timp de nouă luni. Varianta Delta a apărut în India în octombrie 2020. Un virus armat ar trebui, de asemenea, să încorporeze o genă de imunosupresie – Covid avea ORF8 – care reduce simptomele timpurii, facilitând răspândirea de către purtătorii asimptomatici. Pentru ca un atac sub acoperire să aibă succes, virusul ar trebui să fie eliberat nu în țara de origine, ci în țara țintă, poate în apropierea unei instalații biologice, astfel încât lumea să concluzioneze în mod fals că a venit ca o scurgere dintr-un program intern clandestin.”
Operațiune sub steag fals
„Reamintim că panica timpurie a Covid a venit din cauza incapacității Italiei de a îngriji toți pacienții infectați. Astfel, pentru o perturbare maximă, al doilea impuls al oricărei agresiuni ar putea fi un atac cibernetic asupra spitalelor, poate deghizat în ransomware. Din nou, șmecheria ar consta în a face să pară că atacul provine din afara țării agresorului. În alte contexte, acest lucru se numește o operațiune de „steag fals”. Este posibil ca țara țintă să nici nu recunoască faptul că face parte dintr-un atac sinergetic pe două fronturi, cu viruși biologici și informatici.
Ransomware ar putea viza simultan rețelele energetice, centralele electrice, fabricile, rafinăriile, trenurile, companiile aeriene, transportul maritim, sectorul bancar, aprovizionarea cu apă, stațiile de tratare a apelor uzate și multe altele. Dar spitalele ar fi cele mai importante ținte. Evitarea țintelor militare evidente ar spori iluzia că cel de-al treilea război mondial nu a început. Atacatorul sau atacatorii ar putea pretinde în mod fals că propriile sisteme sunt, de asemenea, sub asediu. O manevră de diversiune poate fi mai eficientă decât o perdea de fum.”
Represalii
„Acesta nu este un scenariu de dezastru inventat de scenariștii de la Hollywood. Virușii biologici și cibernetici au fost, într-un fel, testați pe teren. Marea valoare pentru atacator a unui atac biologic și cibernetic pe două fronturi este posibilitatea de a atinge obiective distructive, păstrând în același timp întreaga operațiune secretă.
Descurajarea unui astfel de atac va necesita o promisiune clară, credibilă și articulată de a răspunde la agresiune. Aceasta nu poate fi ascunsă. Dacă China, Rusia sau ambele ar ataca SUA în acest mod, cum am reacționa? Factorii de decizie politică trebuie să vină cu un răspuns. Un embargo economic pare suboptimal. Mulți ar interpreta represaliile nucleare ca fiind disproporționate. Dezvoltarea unui virus de represalii ar lua timp, iar un astfel de răspuns ar încălca în mod clar Convenția privind armele biologice.”
Apărare
„Apărarea contează și ea. Este esențial să se poată dezvolta rapid vaccinuri folosind o coloană vertebrală virală, astfel încât acestea să poată fi reorientate cu un minim de teste suplimentare. Spitalele și alte infrastructuri critice trebuie să își întărească apărarea cibernetică.
Dacă descurajarea eșuează și are loc un atac, identificarea corectă a autorului trebuie să fie prima prioritate. Acest lucru poate fi sau nu ușor, dar riposta împotriva actorului greșit riscă să înrăutățească o situație deja proastă. Redeschiderea anchetei privind originea Covid-19 ar fi o bună practică.
Confiscarea activelor străine ale națiunii care atacă ar putea fi eficientă. O capacitate puternică de atac cibernetic care să vizeze armata și industria inamicului este esențială. Spitalele ar trebui să fie cruțate, pentru ca victima unui atac să nu pară a deveni agresorul și să piardă avantajul moral.
Există multe motive pentru care un adversar ar putea dori să lanseze un atac sub acoperire asupra economiei americane. Liderii americani trebuie să ia în serios perspectiva că țara lor ar putea fi înfrântă fără a fi invadată sau chiar fără a ști că este atacată. Modul de a descuraja un astfel de atac este de a convinge actorii potențial ostili că succesul este imposibil și că consecințele pentru atacator vor fi rapide și severe. SUA trebuie să arate clar că angajamentele sale față de aliații din Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, Ucraina, Taiwan și alții nu se vor clătina chiar dacă economia americană se clatină.”
Sursă WSJ
Comentariile sunt oprite pentru acest articol