Seceta a dus la pierderea a aproximativ 3% din PIB-ul Ungariei, afectând în principal culturile de grâu, porumb, orz, secară, rapiță și floarea-soarelui. „Suprafața de cultivare a celor șase plante investigate acoperă trei sferturi din terenul arabil național.

Prin urmare, presupunând că sfertul rămas de terenuri arabile, livezi și pășuni a avut un nivel similar de pierdere a randamentului, 3% din PIB este o estimare foarte modestă”, explică Zsolt Pinke, cercetător științific asociat senior al Departamentului de Geografie Naturală al ELTE TTK.

Pinke a subliniat necesitatea adaptării în sectorul agricol, dar a remarcat că Ungaria nu a realizat încă schimbările structurale esențiale. În schimb, după cum a spus, au loc procese în direcția opusă scrie publicația Qubit din Ungaria.

De exemplu, între 1991 și 2020, ponderea cerealelor și a culturilor oleaginoase, care sunt cele mai expuse la schimbările climatice și afectate de invazia de cereale din Europa de Est, a crescut de la 67% la 77%, iar ponderea terenurilor arabile din totalul suprafeței agricole a crescut de la 73% la 82%.

Potrivit cercetătorului, toate acestea indică faptul că nici măcar pe fondul valului de modernizare a agriculturii maghiare, care a înregistrat rezultate semnificative de la schimbarea de regim, nu a fost posibil să se realizeze schimbări structurale esențiale și să se abată de la calea greșită și nesustenabilă, care, potrivit lui Pinke, își are rădăcinile în a doua jumătate a secolului al XIX-lea.