Cercetătorii au aflat că riscul de demență poate crește chiar și la consumul al celor mai mici cantități de alcool.

Concluziile studiului contrazic cercetările anterioare care arată că un consum de alcool ușor spre moderat ar putea proteja împotriva declinului cognitiv.

Renunțarea completă la consumul de alcool ar putea fi cea mai bună modalitate de a minimiza riscul de demență mai târziu în viață, creșterea nivelului de consum de alcool corelând cu o probabilitate tot mai mare de a dezvolta demență de orice fel.

„Concluziile studiului nostru susțin un efect negativ al tuturor tipurilor de consum de alcool asupra riscului de demență, fără dovezi care să susțină efectul protector sugerat anterior al consumului moderat de alcool”, scriu cercetătorii, potrivit sciencealert.com.

Au fost analizați peste 550.000 de adulți, cu vârste cuprinse între 56 și 72 de ani la începutul perioadei de studiu. Participanții au completat chestionare despre obiceiurile lor de consum de alcool, iar sănătatea lor a fost monitorizată timp de până la 15 ani după aceea.

Această parte a cercetării a dus la un grafic clasic în formă de „U”: persoanele care nu consumă alcool și cele care consumă mult alcool au demonstrat cel mai mare risc de demență. Acest lucru se potrivește cu unele cercetări anterioare și pare să sugereze că un consum moderat de alcool este asociat cu cel mai mic risc de demență.

Însă cercetătorii susțin că efectul protector al consumului redus de alcool nu există de fapt – mulți dintre cei care nu beau sunt de fapt, foști mari băutori care au renunțat la alcool sau care au redus consumul de alcool din cauza efectelor timpurii ale declinului cognitiv. Cu alte cuvinte, statisticile sunt distorsionate.

Pentru a găsi mai multe dovezi, studiul a analizat și înregistrările genetice a 2,4 milioane de persoane, utilizând randomizarea mendeliană pentru a evalua legătura dintre consumul de alcool și demență. Abordarea funcționează prin utilizarea unei predispoziții genetice la consum, mai degrabă decât a datelor despre obiceiurile reale de consum – ceea ce, în teorie, exclude alți factori, cum ar fi stilul de viață sau nivelul de venit.

În această parte a analizei, forma în „U” a dispărut. Cu cât consumul de alcool prezis este mai mare, cu atât riscul de demență este mai mare, fără nicio scădere pentru persoanele care consumau ocazional o bere sau un pahar de vin.