24 iulie 2024, 23:55

ALEGERI ANTICIPATE ÎN FRANȚA. Ce fel de coabitare?

Potrivit primelor estimări ale rezultatelor alegerilor anticipate din Franța, extrema-dreaptă, RN (Adunarea Națională) și aliații săi ar obține între peste 34% dintre voturi, Noul Front Popular ar obține între 29 și 30%, iar majoritatea prezidențială între 21 și 22%. Republicanii și dreapta ar avea 10%. Va avea loc un al doilea tur al alegerilor, la 7 iulie. RN ar obţine o mare majoritate relativă în Adunarea Naţională sau chiar o majoritate absolută, conform previziunilor.

Primul tur al alegerilor legislative anticipate din Franţa ar urma să fie marcat de o revenire clară a participării, estimată duminică între 67,5% şi 69,7% de către diferite institute de sondare a opiniei publice, faţă de 47,5% în primul tur al alegerilor din 2022, relatează AFP.

Participarea, deja în creştere cu 20 de puncte procentuale la ora 17:00 (15:00 GMT), potrivit Ministerului de Interne, ar fi astfel cea mai mare de la primul tur al alegerilor legislative din 1981 (70,86%).

Cea mai scăzută prognoză (67,5%) este dată de institutul Ipsos şi partenerul său Talan pentru France Télévisions, Radio France, France24/RFI şi Adunarea Naţională LCP.

Cea mai mare rată de participare (69,7%) este avansată de Harris Interractive şi Toluna pentru M6, RTL şi Challenges.

Alegeri anticipate

Francezii au fost chemaţi duminică la urne pentru primul tur al alegerilor legislative anticipate, un scrutin care ar putea duce la formarea primului guvern de extrema-dreaptă al ţării de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace, o posibilă schimbare radicală în centrul Uniunii Europene, relatează Reuters.

Preşedintele Emmanuel Macron a surprins ţara când a convocat scrutinul, după ce alianţa sa de centru fusese depăşită în alegerile europene din această lună de Adunarea Naţională (Rassemblement national, RN) a lui Marine Le Pen. Partidul eurosceptic şi antiimigranţi al acesteia a fost multă vreme un paria, dar acum este mai aproape ca oricând de a ajunge la putere.

Marine Le Pen a fost primul lider francez care s-a exprimat imediat după ce au fost anunțate primele estimări ale rezultatelor, la închiderea urnelor. Ea a declarat că ”francezii au demonstrat, printr-un vot fără ambiguitate, dorința lor de a întoarce pagina”. ”Primim acest rezultat ca pe o marcă a încrederii care ne onoroază și ne obligă. Gândurile mele se îndreaptă către alegătorii din circumscripția din Pas de Calais care mi-au făcut onoarea să mă aleagă azi. Ne trebuie în prezent o majoritate absolută pentru a-l trimite pe Jordan Bardella la Matignon”, a spus Le Pen, cu referire la politicianul RN care ar putea deveni viitorul premier al Franței.

Cu toate acestea, sistemul electoral poate face dificilă estimarea exactă a distribuţiei celor 577 de locuri în Adunarea Naţională (Camera Inferioară a Parlamentului), iar rezultatul final nu va fi cunoscut până la sfârşitul votului, pe 7 iulie.

„Vom câştiga o majoritate absolută”, a declarat Marine Le Pen într-un interviu acordat unui ziar miercuri, prezicând că actualul preşedinte al partidului RN, Jordan Bardella, în vârstă de 28 de ani, va fi prim-ministru. Partidul ei are un program economic foarte costisitor şi încearcă să reducă imigraţia.

Coabitare cu cântec

Dacă RN câştigă majoritatea absolută, diplomaţia franceză s-ar putea îndrepta către o perioadă de turbulenţe fără precedent: cu un Macron – care a spus că îşi va continua mandatul prezidenţial până la scadenţă în 2027 – şi un Bardella, luptându-se pentru dreptul de a vorbi în numele Franţei.

În istoria sa postbelică, Franţa a avut trei perioade de asemenea „coabitare” – când preşedintele şi guvernul proveneau din tabere politice opuse -, dar niciuna cu viziuni asupra lumii atât de radical divergente la conducerea statului.

Bardella a indicat deja că îl va contesta pe Macron în probleme globale. Franţa ar putea trece de la statutul de pilon al UE la cel de ghimpe în coasta acesteia, cerând o reducere a contribuţiei franceze la bugetul UE, intrând în conflict cu Bruxelles-ul în ceea ce priveşte posturile în cadrul Comisiei Europene şi revenind asupra apelurilor lui Macron pentru o mai mare unitate a UE şi asertivitate în domeniul apărării.

O victorie clară a RN ar aduce, de asemenea, incertitudine cu privire la poziţia Franţei faţă de războiul Rusia-Ucraina. Le Pen are o istorie de sentimente proruseşti şi, deşi partidul spune acum că ar ajuta Ucraina să se apere împotriva invadatorilor ruşi, a stabilit şi linii roşii, cum ar fi refuzul de a furniza rachete cu rază lungă de acţiune.

Sondajele de opinie au sugerat că RN are un avans confortabil de 33-36% din votul popular, cu o coaliţie de stânga asamblată în grabă, Noul Front Popular, pe locul al doilea cu 28-31%, şi alianţa centristă a lui Macron pe locul al treilea cu 20-23%.

Noul Front Popular include o gamă largă de partide, de la cel moderat de centru-stânga până la partidul stângii radicale, eurosceptic şi anti-NATO, Franţa Nesupusă, condus de unul dintre cei mai virulenţi adversari ai lui Macron, Jean-Luc Melenchon.

Modul în care cifrele sondajului se vor traduce în locuri în Adunarea Naţională este greu de anticipat din cauza felului în care se desfăşoară alegerile, a declarat Vincent Martigny, profesor de ştiinţe politice la Universitatea din Nisa şi la Şcoala Politehnică.

Candidaţii pot fi aleşi în primul tur dacă obţin majoritatea absolută a voturilor în circumscripţia lor, dar acest lucru se întâmpl rar. În majoritatea circumscripţiilor va fi nevoie de un al doilea tur la care să participe toţi candidaţii care au primit voturi de la cel puţin 12,5% din alegătorii înregistraţi în primul tur. Câştigă cel care obţine cel mai mare scor.

„Dacă aveţi un nivel foarte ridicat de participare, s-ar putea să aveţi un al treilea sau al patrulea partid care intră în luptă. Şi atunci, desigur, există riscul unei risipiri a voturilor şi ştim că dispersarea acestora ar favoriza RN”, a opinat Martigny.

Timp de decenii, pe măsură ce extrema dreaptă câştiga popularitate, alegătorii şi partidele care nu o susţineau se uneau împotriva ei ori de câte ori se apropia de puterea naţională, dar acest lucru s-ar putea să nu mai fie valabil de această dată, notează Reuters.

Martigny a declarat că nimeni nu ştie dacă candidaţii din tabăra lui Macron ar lua în considerare renunţarea la turul al doilea pentru a oferi rivalilor de stânga o şansă de a învinge RN sau invers.

Le Pen şi Bardella au încercat să facă imaginea partidului lor mai acceptabilă pentru mainstream, de exemplu prin denunţarea antisemitismului. Tatăl lui Le Pen, Jean-Marie Le Pen, fondator şi lider de durată al Frontului Naţional (precursor al RN), a avut o întreagă istorie de comentarii vădit antisemite.

Dar criticii spun că această curtare a evreilor de către RN este doar o acoperire care îi permite să nege acuzaţiile de rasism, în timp ce stigmatizează constant musulmanii şi străinii.

Ce a spus Macron

Președintele Republicii, Emmanuel Macron, a declarat că a venit momentul pentru o largă coaliție. El s-a exprimat prin intermediul unui comunicat. ”Participarea la primul tur al alegerilor legislative arată importanța acestui vot pentru toți compatrioții noștri și dorința de a clarifica situația politică. Alegerea democratică ne obligă. În fața RN (Adunarea Națională), a venit momentul unei largi coaliții clar democrate și republicane pentru cel de-al doilea tur”, a spus Macron.

Jean-Luc Melenchon, liderul Noului Front Popular

Liderul Noului Front Popular, stânga radicală, Jean-Luc Melenchon, a luat cuvântul pentru a saluta rezultatele stângii: „PNL este prezent într-un duel împotriva RN, deci este direct posibil să ne dea o majoritate absolută. Triunghiurile sunt posibile. În conformitate cu principiile noastre, nu vom permite RN să câștige nicăieri și de aceea, în cazul în care vom ieși pe locul al treilea, ne vom retrage candidatura. În orice condiții, oriunde, nici un vot, nici un loc în plus pentru RN!”.

Bardella îi felicită pe francezi pentru că au făcut să se nască o speranță fără precedent

Jordan Bardella a salutat „cea mai mare participare la vot din ultimii 40 de ani. Poporul francez a făcut mândră democrația noastră. Alegătorii au dat un verdict clar și și-au confirmat dorința de schimbare. Francezii au dat naștere unei speranțe fără precedent în țara noastră. Votul pe care îl vor exprima săptămâna viitoare este cel mai decisiv din istoria celei de-a cincea Republici”, a spus Bardella.

Al doilea tur al alegerilor legislative din 7 iulie va fi „unul dintre cele mai determinante din întreaga istorie a celei de-a Cincea Republicii”, fondată în 1958, a adăugat el, dând asigurări că doreşte să fie dacă va câştiga „premierul tuturor francezilor”, „un premier de coabitare care respectă Constituţia”, dar „intransigent”.

„Blocul macronist” este „practic şters”, a afirmat, la rândul ei, lidera RN, Marine Le Pen. Francezii şi-au arătat „dorinţa de a întoarce pagina celor şapte ani de putere dispreţuitoare şi corozivă” a şefului statului Emmanuel Macron, a spus Le Pen, aleasă în primul tur în circumscripţia sa din Nord. Ea le-a cerut, de asemenea, francezilor să acorde RN „majoritate absolută”.

Marine Tondelier face apel la „construirea unui nou front republican

„O nouă alegere începe în această seară. Ne vom dedica de acum înainte construirii acestui nou front republican și suntem la dispoziția tuturor celor care doresc să contribuie la aceasta”, a declarat secretarul național al ecologiștilor, Marine Tondelier.

Les Républicains nu dau o linie de vot pentru turul doi, dar recunosc ”moartea macronismului”

Partidele istorice LR (Les Republicains) nu dau nicio indicație de vot pentru turul al doilea.
Într-o declarație semnată de Laurent Wauquiez, Bruno Retailleau, Gérard Larcher, Jean-François Copé și François-Xavier Bellamy, principalele figuri ale Les Républicains recunosc „moartea macronismului”. Cu toate acestea, ei au refuzat să dea instrucțiuni de vot între „o extremă stângă care vrea să demoleze instituțiile noastre” și „programul demagogic al RN, care va duce la haos și sărăcie”.

ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Comentariile sunt oprite pentru acest articol