S-a născut, a copilărit, a studiat şi şi-a început cariera artistică în România, însă de mai bine de patru decenii locuieşte în Suedia, după ce regimul comunist a forţat-o pur şi simplu să-şi părăsească ţara natală.

Astăzi, picturile ei au ajuns în zeci de ţări, pe mai multe continente, iar familiile regale ale României şi Suediei se numără printre cei care i-au cumpărat tablourile. Departe de ţara natală, Dorina Mocan a purtat însă România mereu în suflet, aşa cum poartă, mereu, DOR-ul în numele său.

„Am crescut în Târgu Mureş, un oraş cu o viaţă culturală bogată şi cu celebrul Palat al Culturii, construit la începutul secolului al XX-lea în stilul Art Nouveau. În copilăria mea, să păşesc în acea clădire minunat ornamentată a fost ca şi cum aş fi intrat într-un palat de basm. Acel sentiment, însoţit de sprijinul şi dragostea părinţilor mei, mi-a alimentat, cu siguranţă, interesul crescând pentru artă”, povestește Dorina Mocan, citată de Monitorul de Cluj.

Pasiunea artistei din  pentru pictură i s-a transmis de la tatăl ei, dar are legătură şi cu pereţii pe care îi desena cu creion de la vârste fragede.

„Prima mea întâlnire cu arta s-a produs foarte devreme, pentru că tatăl meu, economist de profesie, era iubitor de artă şi picta el însuşi în timpul liber. Printre primele mele amintiri a fost să pot atinge uneltele lui de pictură şi să fac ceea ce făcea el, deoarece mi se părea atât de captivant”, rememorează Dorina Mocan.

Deşi perioada studiilor a fost urmată de afirmarea ei ca artist, atunci când totul părea că merge foarte bine, regimul comunist a forţat-o pur şi simplu să-şi părăsească ţara natală.

Plecarea din țară

”Aflând că la Sfântu Gheorghe existau nişte ateliere moderne de pictură, din toamna lui 1977, m-am dus acolo ca profesoară. În plus, cunoşteam şi limba maghiară, fapt foarte util într-un oraş unde majoritatea populaţiei era vorbitoare de limba maghiară….

Nu mă gândeam să plec din ţară şi, fiind singură la părinţi, la început, a fost aproape de neconceput. Dar mai târziu m-am răzgândit – atunci când soţului meu, refugiat politic şi coleg artist din anii studenţiei, nu i s-a acordat drept de muncă din cauza cetăţeniei sale străine.

Nu i s-a permis nici măcar să-mi suplinească orele de predare la şcoală, în perioada concediului de maternitate, în decembrie 1979. Spre dezamăgirea noastră, i s-a permis, în schimb, unui alt coleg al meu, care avea deja normă întreagă ca profesor la aceeaşi şcoală.

Au mai fost şi alte întâmplări triste, care s-au succedat rapid: pierderea locului de muncă, a atelierului, a noului nostru apartament, într-un cuvânt, a întregii siguranţe economice. Lumea mea se prăbuşise cu totul. Am renunţat atunci la toate, pur şi simplu, şi mi-am urmat soţul în Suedia, pentru a salva astfel integritatea micii noastre familii”, povesteşte pictoriţa.

Recunoaștere internațională în Suedia

Iar povestea artistei continuă cu dezvăluirile despre noua viaţă în Suedia.

”În Suedia, am expus încă din primul an, în sala de expoziţie municipală din Upplands Vasby, localitatea mea, situată la nord de Stockholm. Am avut atunci satisfacţia să vând două lucrări: una dintre ele unei persoane private, iar cealaltă unei instituţii publice.

Au urmat contactele cu asociaţii de artă, numeroase şi foarte active într-o ţară în care susţinerea organizaţiilor civile are o lungă tradiţie. Asociaţiile de artă din Suedia au avut şi au o mare importanţă pentru viaţa artistică din ultimele decenii. În 1983, după o selecţie riguroasă, am reuşit să intru la ‘Salonul de primăvară’ organizat, anual, de galeria de artă Liljevalchs konsthall (din Stockholm), cel mai important salon cu jurizare din Suedia.”, a arătat ea.

În anii ’90, a primit multe oferte de a expune şi în ţări europene, precum Danemarca, Norvegia, Germania, Anglia, Grecia, Olanda şi Polonia.

În atenția familiilor regale

Recunoaşterea valorii artistei născute la Târgu Mureş a venit inclusiv de la Familia Regală a Suediei, care îi apreciază picturile şi a achiziţionat un tablou pentru Prinţesa Viktoria, viitoarea regină a Suediei.

„În toamna anului 1998, perechea regală a Suediei a vizitat expoziţia mea de la o galerie din Stockholm. Dar acea vizită a fost precedată de alte trei întâlniri ale Majestăţilor Sale cu arta mea, în diferite contexte expoziţionale. Prima a fost în 1996 când, în cadrul unor schimburi culturale între Suedia şi Chile, am participat la o expoziţie la Centro Cultural las Condes, Santiago de Chile, cu ocazia vizitei de stat a cuplului regal suedez în Chile.

Din fericire, am reîntâlnit cuplul regal în anii următori, în două contexte expoziţionale diferite, şi am apucat să vorbesc cu Majestăţile Lor în ambele ocazii când s-au oprit în faţa tablourilor mele. Am fost recunoscătoare că am avut o discuţie şi un răspuns pozitiv la ceea ce am expus în ambele ocazii.

Desigur, m-am bucurat când Regina Silvia şi Prima Doamnă a Curţii Regale Louise Lyberg (senior adviser la casa de licitaţii Bukowski) mi-au vizitat expoziţia, la galeria din Stockholm. S-a întâmplat să fie şi ziua mea de naştere. Toate tablourile fuseseră vândute în zilele anterioare, la vernisaj.

Când Regina s-a întors cu Regele, o săptămână mai târziu, mi s-a părut jenant să nu putem oferi nimic Majestăţilor Lor. Le-am propus să prezint două lucrări noi în primăvara lui 1999. Zis şi făcut. Iar una dintre ele, ‘Scara din Ĺminne’, a fost achiziţionată şi oferită drept cadou de ziua Prinţesei Viktoria, viitoarea regină a Suediei”, adaugă artista.

Legătura cu Casa Regală a României

O altă familie regală, cea a României, avea să se numere printre cei care apreciază opera artistică a Dorinei Mocan, a cărei ultimă expoziţie a fost vernisată, recent, la Institutul Cultural Român din Stockholm, prilej cu care Majestatea Sa Margareta şi Principele Radu au admirat picturile artistei.

„Întâlnirea cu cuplul regal român de la expoziţia mea amenajată la Institutul Cultural Român din Stockholm a fost fantastică din toate punctele de vedere. Vizita Majestăţilor Lor, în prezenţa ambasadorilor din diferite ţări, politicieni suedezi de rang înalt, reprezentanţi ai Casei regale suedeze şi alţi distinşi oaspeţi, a căpătat o valoare simbolică puternică pentru mine, după patru decenii de când am fost obligată să-mi părăsesc ţara.

Am simţit un interes sincer pentru arta mea din partea Majestăţilor Lor, prin întrebările pe care le-au adresat şi prin modul în care s-au oprit şi reacţionat la unele dintre lucrările mele. Câteva săptămâni mai târziu, pictura ‘Fetiţa din Pompei’ a fost achiziţionată de perechea regală română şi astăzi se află în Palatul Elisabeta, spre încântarea mea. Simt o mare satisfacţie că această pictură se află pe tărâmul copilăriei şi tinereţii mele şi că i s-a oferit un lăcaş atât de frumos şi distins”, precizează pictoriţa.

După mai bine de patru decenii petrecute departe de ţara natală, Dorina Mocan crede că a venit vremea ca arta ei să fie cunoscută şi în România, prin intermediul unei expoziţii.

Deşi Suedia e ţara care i-a dat posibilitatea de a-şi dezvolta cariera şi a făcut-o să se simtă ca acasă, a purtat România cu ea tot timpul, în numele pe care nu şi-a dorit niciodată să îl schimbe, dar şi prin munca ei, ce a făcut ca numele ţării să fie menţionat mereu, atât la nivel naţional, cât şi internaţional.

Mai multe, AICI