8 iunie 2022, 23:21

Ambasada Statelor Unite la București: “Niciodată nu veți auzi un soldat american spunând „Davai ceas!”

O postare finuță și ironică în același timp, devenită virală pe Facebook, a fost distribuită de Ambasada Statelor Unite la București. Trimiterea este însă transparentă pentru cei care știu puțină istorie.

“Niciodată în istoria  SUA nu s-a întâmplat ca armata americană să invadeze alte țări pentru a anexa cu forța teritorii sau pentru a jefui populația locală, indiferent cât de mult se străduiesc anumite voci să vă convingă de acest lucru. Vă asigurăm că niciodată nu veți auzi un soldat american spunând „Davai ceas!” sau „Give me your watch!”” spune mesajul:


România a fost ocupată de către trupele Armatei Roșii din 1944 până în anul 1958.

Partea de nord-est a Moldovei a fost ocupată pe durata luptelor din mai până în august 1944, România fiind în acel moment în continuare aliată a Germaniei naziste.

Restul țării a fost ocupat după ce România a trecut de partea Aliaților, ca urmare a Actului de la 23 August și ca urmare a Acordului de armistițiu dintre Aliați și România, din septembrie 1944.

Regele a anunțat, pe 23 August 1944, că România încetează unilateral toate acțiunile împotriva forțelor aliate, a acceptat armistițiul aliat, și intră în război împotriva forțelor Axei.

Cu toate acestea Armata Roșie a ocupat România, amintește evenimentulistoric.ro.

DAVAI CEAS, DAVAI PALTON.
Marele actor Constantin Tănase juca în București, la un an după sosirea trupelor sovietice.

El obișnuia să satirizeze obiceiul soldaților sovietici de a confisca obiectele personale ale oamenilor pe care îi întâlneau (în particular hainele și ceasurile), spunându-le „Davai ceas, davai palton”.

Există suspiciuni asupra sorții lui Tănase, în august 1945 el fiind găsit mort la două zile după ce a jucat într-una din piesele sale satirice.

Printre martorii evenimentelor din 1944 s-a aflat și scriitorul Mihail Sebastian.

SOLDAȚII RUȘI VIOLEAZĂ FEMEILE
În Jurnalul său, „1935-1944: Anii fasciști”, el a descris atmosfera din Bucureștii acelor zile astfel:

„Sălbăticie, teamă, neîncredere. Soldații ruși violează femeile (după cum îmi povestea Dina Cocea ieri).

Soldații opresc mașinile, scot afară șoferul și pasagerii, se urcă la volan și demarează.

Magazine jefuite. În după-amiaza aceasta, la Zaharia, trei dintre ei au spart magazinul și au furat ceasuri. (Ceasurile sunt jucăriile pe care le plac cel mai mult)”.

Sebastian a murit într-un accident de circulație la câteva luni după ocuparea sovietică a României.

După ce Jurnalul său a fost publicat în Occident, în 2004, actorul american David Auburn a scris o piesă de teatru intitulată „Jurnalul lui Mihail Sebastian”, care a fost jucată pentru prima oară în același an la New York, cu Stephen Kunken în rolul lui Sebastian.

„ORA 25”
Cea mai cunoscută carte a lui Constantin Virgil Gheorghiu descrie viața unui tânăr fermier, Johann Moritz, sub ocupație nazistă și apoi sovietică.

Johann este trimis la muncă forțată de un căpitan de poliție care o dorea pe soția sa, Suzanna.

La început el este etichetat ca evreu, dar este „salvat” de un ofițer nazist, care îl forțează să lucreze pentru propaganda germană.

Întemnițat după război, este bătut până aproape de moarte de către temnicerii ruși, apoi judecat de forțele aliate pentru activitatea sa pentru naziști.

În 1967, Carlo Ponti a produs un filmul – A 25-a oră, bazat pe această carte, film regizat de Henri Verneuil și avându-i ca actori pe Anthony Quinn ca Johann și Virna Lisi ca Suzanna.


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Comentariile sunt oprite pentru acest articol