Ambițiile ecologiste ale țărilor Uniunii Europene se prăbușesc în fața realității impuse de războiul din Ucraina. Rând pe rând, statele își iau măsurile pe care le consideră fezabile pe termen scurt și mediu, pentru a face față crizei cu surse alternative. Și România nu poate face figură distinctă.

Preşedintele Senatului, Florin Cîţu, a anunţat miercuri că 600 de persoane vor fi reangajate în sectorul minier pentru extracţia de cărbune, ceea ce va duce la o creştere cu 300 de MW a resurselor energetice pe care le are România, informează AGERPRES.

„Ieri a fost o discuţie mai lungă pe energie. Aseară, premierul s-a întâlnit cu cei de la Complexul Energetic Muntenia şi cei din Hunedoara pentru a reporni acele capacităţi care folosesc cărbune. Este clar că, în această situaţie complicată, toată Europa se uită la surse alternative pentru a produce energie. Şi România avea deja aceste resurse. Vom vedea dacă va trebui să importăm şi cărbune. Vor fi adăugaţi 300 MW. Asta înseamnă că va trebui să angajăm vreo 600 de persoane din nou în sectorul minier, ceea ce este o vestă bună pentru aceşti oameni, care au suferit”, a declarat Florin Cîţu.

Acesta a mai precizat că trebuie analizată şi posibilitatea începerii exploatării şi la Roşia Montană. „Repornirea se va face doar pentru această situaţie. Vedem cât ţine această situaţie. Dacă Europa revine la extracţia de cărbune, ar trebui să ne uităm şi la proiectul Roşia Montană. Până la urmă, avem şi acolo resurse pe care le putem folosi în interesul României şi ar trebui să ne uităm în ce condiţii am putea să începem şi acolo exploatarea”, a adăugat Florin Cîțu.

Cîțu a înaintat spre examinare Parlamentului român un amendament la OUG 25/2021, care prevede interdicţia participării companiilor rusești la achizițiile publice din ţară, scrie RADOR.

„Am cerut oprirea tuturor schimburilor comerciale cu Rusia și, în acest scop, am modificat ordonanţa de urgenţă a Guvernului 25/2021” – a declarat preşedintele Senatului României.

„Până la urmă trebuie să fie decizia coaliţiei, dar eu, personal, susţin măsuri mai dure, sancţiuni mai dure pentru Rusia. Şi vedeţi că acesta este trendul global” – a declarat Cîţu. „Acesta este un amendament la ordonanţa prin care China a fost exclusă de la licitații cu statul român, am completat-o cu acest amendament, conform căruia companiile rusești nu vor putea participa la licitații în care există fonduri europene sau de la bugetul României” – a adăugat Cîțu.

Premierul Nicolae Ciucă a afirmat, miercuri, că se continuă discuţiile, atât în coaliţie, cât şi cu diferite firme, pentru creşterea producţiei de energie, în contextul războiului din Ucraina şi al obiectivului propus, de a obţine independenţa energetică faţă de Rusia, relatează Radio România Actualități.

Premierul a mai precizat că a avut o întâlnire cu o companie americană interesată să dezvolte capacităţi de producere a energiei nucleare.

Complexul Energetic Oltenia ar putea să pună în funcțiune din luna mai încă o turbină care să producă 300 de MWh, a anunțat premierul Nicolae Ciucă, iar prin finalizarea investiției de la centrala Iernut până la finalul acestui an se vor produce alți 210 MWh. Şeful Executivului a explicat că avut mai multe discuții pe tema energiei în ultimele zile, atât în cadrul coaliției, la nivelul Ministerului Energiei, dar și cu companiile de profil.

”După întâlnirea de astăzi dimineață există, de asemenea, o perspectivă ca în doi ani de zile, împreună cu Institutul de la Pitești, această companie să poată să finalizeze un demonstrator care ulterior va putea, în funcție de rezultate, să treacă la o producție mai mare astfel încât să putem să sperăm să ajungem la acel obiectiv pe care ni l-am propus, de independență energetică”, a mai spus premierul.

Pe fondul creşterii globale a preţurilor la energie, în curând consumatorii şi companiile din Germania nu vor mai trebui să plătească o suprataxă specială pentru a finanţa tranziţia la energia regenerabilă, potrivit unui act normativ adoptat miercuri de Cabinetul de la Berlin.

În schimb, această suprataxă va fi plătită de la bugetul federal, a precizat ministrul german al Economiei, Robert Habeck.

Furnizorii de electricitate vor fi obligaţi să transfere în totalitate asupra clienţilor economiile provocate de eliminarea suprataxei. Însă înainte de a intra în vigoare actul normativ trebuie aprobat de Parlamentul de la Berlin.

Concepută inţial să intre în vigoare la începutul lui 2023, eliminarea suprataxei pentru promovarea producţiei de energie regenerabilă a fost implementată mai rapid de coaliţia guvernamentală din cauza creşterii preţurilor la energie. În plus, conflictul din Ucraina a dus la creşterea preţurilor la combustibili fosili în ultimele două săptămâni şi există şanse mici ca preţurile să coboare în viitorul apropiat.

Ministrul francez al Economiei, Bruno Le Maire, a susţinut marţi că Europa are ”soluţii pentru a deveni independentă de gazul rusesc”. El a adăugat că doreşte să „accelereze” măsurile preconizate în acest sens pentru a putea să facă faţă „provocării” iernii viitoare, transmite AFP, citată de AGERPRES.

Le Maire a confirmat că preţul gazelor pentru consumatorii din Franţa va fi blocat până la sfârşitul lui 2022.

Ministrul s-a referit la o serie de soluţii europene pentru „şocul” produs pe piaţa gazelor de războiul din Ucraina şi la consecinţele acestuia asupra economiei Europei.

„Independenţa nu este deloc aceeaşi în toate statele europene; Franţa este dependentă în proporţie de 20% din aprovizionare de gazul rusesc, media europeană este de 40%, Germania este 55%, iar unele state sunt complet dependente (…), de exemplu Finlanda are 100% din gaz provenit din Rusia”, a reamintit oficialul cu ocazia unei vizite la o instalaţie de producţie de hidrogen şi aer lichefiat din Normandia.

Rusia a ameninţat în mod direct că va opri livrările de gaz spre Europa prin conducta Nord Stream 1 pentru prima dată de la invazia din Ucraina, conform unor comentarii făcute de vicepremierul rus Alexander Novak la televiziunea de stat, relatează DPA, preluată de AGERPRES.

„Avem dreptul deplin (…) să impunem un embargou asupra tranzitului de gaz prin conducta Nord Stream 1, care în prezent operează la capacitatea maximă”, a spus Novak luni, precizând că o astfel de măsură ar fi similară cu decizia Germaniei de a opri aprobarea proiectului Nord Stream 2.

El a dat asigurări că Rusia nu face încă acest pas, dar a adăugat că Moscova se simte împinsă în această direcţie de politicienii europeni şi de acuzaţiile lor.

Potrivit Reuters, Novak a atras atenţia de asemenea că preţul la petrol ar putea creşte de peste două ori, până la 300 de dolari barilul, dacă SUA şi aliaţii lor ar interzice importurile de petrol rusesc, o sursă crucială de venit, după ce Rusia a fost practic scoasă de pe pieţele financiare occidentale.

Nord Stream 1 asigură aproximativ 60 de miliarde de metri cubi de gaz pe an, transmis din Rusia spre Germania şi apoi redistribuit spre mai multe ţări europene.

Germania a suspendat procesul de aprobare a gazoductului Nord Stream 2 după ce Rusia recunoscut independenţa provinciilor separatiste din estul Ucrainei.

Temerile unui război energetic între Rusia şi Occident sunt tot mai mari, în contextul în care SUA fac presiuni în rândul aliaţilor să interzică importurile de petrol din Rusia ca sancţiune pentru invadarea Ucrainei.

Sursa foto: zf.ro

---