Doctora de boli infecțioase Krutika Kuppalli se afla la noua ei slujbă de abia o săptămână în septembrie 2020, când cineva a sunat-o acasă și a amenințat-o că o va ucide. Kuppalli, care tocmai se mutase din California la Universitatea de Medicină din Carolina de Sud (Charleston, SUA), se ocupa de abuzuri online de luni de zile, după ce acordase interviuri despre COVID-19 și apăruse în fața unui comitet al Congresului SUA. Dar apelul telefonic a fost o escaladare înfricoșătoare.

A sunat la poliție, dar nu s-a luat vreo măsură. E-mailurile, apelurile și comentariile online amenințătoare au continuat. Ofițerul de poliție care a vizitat-o după al doilea apel de amenințare cu moartea a sugerat că ar trebui să-și cumpere o armă.

Hărțuiri stradale, injurii, atacuri publice

Experiența doctorei nu este neobișnuită. Un sondaj realizat de revista Nature pe mai mult de 300 de oameni de știință a descoperit o vastă experiență de hărțuire sau abuz: 15% au declarat că au primit amenințări cu moartea.

Unele exemple de înalt nivel de hărțuire au fost bine documentate:

• Anthony Fauci, șeful Institutului Național de Alergii și Boli Infecțioase din SUA, a primit agenți de securitate personală după ce el și familia sa au primit amenințări cu moartea;
• consilierul medical principal din Marea Britanie, Chris Whitty, a fost hărțuit fizic în stradă;
• virusologul german Christian Drosten a primit un colet cu un flacon de lichid etichetat „pozitiv” și o notă prin care i-a spus să-l bea;
• într-un caz extraordinar, virusologul belgian Marc Van Ranst și familia sa au fost plasați într-o „casă sigură”, atunci când un lunetist militar a lăsat o notă în care spunea că vânează virusologi.

 

Aceste exemple sunt extreme. Dar, în sondajul realizat de Nature, mai mult de două treimi dintre cercetători au raportat experiențe negative ca urmare a aparițiilor lor în mass-media sau a comentariilor lor pe rețelele sociale, iar 22% au primit amenințări cu violență fizică sau sexuală. Unii oameni de știință au spus că angajatorul lor a primit plângeri cu privire la ei sau că adresa lor de domiciliu a fost dezvăluită online. Șase oameni de știință au spus că au fost atacați fizic.

Cum pot doctorii face față amenințărilor

Unii cercetători spun că au învățat să facă față hărțuirii, acceptându-l ca pe un efect secundar neplăcut, dar așteptat, al furnizării de informații științifice către public. Și 85% dintre respondenții la sondaj au spus că experiențele lor de implicare în mass-media au fost mai ales pozitive, chiar dacă au fost hărțuiți ulterior.

Strategiile individuale de combatere a acestor amenințări includ:

• încercarea de a le ignora;
• filtrarea și blocarea e-mailurilor și a trollilor din rețelele sociale;
• în caz de abuz pe anumite platforme de social media, ștergerea conturilor personale din acele rețele.

 

Doctora Kuppalli și-a păstrat prezența pe rețelele sociale, dar este mai atentă la modul în care o folosește. Regula ei este acum să nu răspundă la comentarii sau postări atunci când este supărată sau, în unele cazuri, să nu răspundă deloc.

---