Într-o perioadă în care România se afla pe culmile socialismului, mai bine de 5.000 de orfani nord-coreeni au fost trimiși să trăiască pentru un timp în țări precum România, Polonia, Bulgaria, Ungaria, Cehoslovacia și Germania de Est.
Chiar dacă au stat pentru o scurtă vreme pe meleaguri mioritice, copiii trimiși să locuiască în aceste țări își amintesc astăzi cu nostalgie despre locurile care i-au găzduit, despre oameni și despre mâncarea românească. Povestea lor este una emoționantă, fiind oaspeți ai țărilor menționate anterior, dar și parte a unui proiect condus de sovietici, pentru reconstruirea Coreei de Nord, grav afectată de război, scrie The Diplomat, citat de Stirileprotv.ro.
Așa se face că orfanii nord-coreeni au trebuit să studieze în școlile din țările gazdă, și-au făcut prieteni și au învățat despre tradițiile și obiceiurile locale, pe care au ajuns în final să le îndrăgească. Însă, brusc, au fost chemați înapoi în Coreea de Nord, iar viața lor s-a schimbat din nou.
„Nu ni s-a spus deloc, doar au încetat să mai vină la școală”, a spus Halina Dobek, 87 de ani, care a fost profespara câtorva orfani din Polonia. „Acești copii au părăsit Polonia fără niciun fel de entuziasm”, a completat Halina.
Aceste istorii fac parte dintr-un nou documentar care dezvăluie cealaltă față a Războiului Rece, aceea în care viețile oamenilor se schimbă sau nu sau în funcție de deciziile politice. Filmul ”Copiii lui Kim Il Sung” celebrează împlinirea a 70 de ani de la începutul războiului coreean și a fost lansat pe 25 iunie.
Documentarul scoate la lumină o serie de dtealii care se referă la liderul și fondatorul războiului din Coreea de Nord, conflict care a durat trei ani și a distrus o mare parte din Coreea de Nord și de Sud. În urma războiului au murit peste un milion de oameni, iar în urmă au fost lăsați peste 100.000 de copii orfani.
O parte din acestia au ajuns în România
Iar aici au descoperit un alt univers. Aceștia își amintesc astăzi cu bucurie despre preparatele noastre tradiționale și își aminteau ce bine mâncau la familiile adoptive.
Chiar dacă au fost nevoiți să se întoarcă acasă, unii dintre copii au păstrat legătura cu profesorii sau colegii lor de clasă.
„Mi-aș dori ca prietenii mei să poată trăi la fel de frumosca noi când eram copii”, spune în film Lilka Anatasova, o bulgăroaică de 77 de ani, care menționează câțiva nord-coreeni pe nume. ”Nu vă vom uita”.
Sursă Foto: Stirileprotv.ro.
Comentariile sunt oprite pentru acest articol