Lumea se confruntă cu o creștere a prețurilor la energie care sfidează gravitatea, de la benzină și gaze naturale la cărbune. Unii se tem că acesta ar putea fi doar începutul, scrie CNN.

Actuali și foști oficiali din domeniul energiei declară pentru CNN că se tem că invazia Rusiei în Ucraina, în urma anilor de investiții insuficiente în sectorul energetic, au trimis lumea într-o criză care va rivaliza sau chiar va depăși crizele petroliere din anii 1970 și începutul anilor 1980.

Spre deosebire de acele episoade infame, acesta nu este limitat la petrol.

„Acum avem o criză a petrolului, o criză a gazelor și o criză a electricității în același timp”, a declarat Fatih Birol, șeful grupului de supraveghere al Agenției Internaționale pentru Energie, într-un interviu publicat săptămâna aceasta în Der Spiegel. „Această criză energetică este mult mai mare decât crizele petroliere din anii 1970 și 1980. Și probabil că va dura mai mult”.

Lipsa de aprovizionare ar putea duce în Europa la raționalizare

Economia globală a reușit în mare măsură să reziste până acum la creșterea prețurilor la energie. Dar prețurile ar putea continua să crească până la niveluri nesustenabile, pe măsură ce Europa încearcă să se debaraseze de petrolul și, potențial, de gazul rusesc. Lipsa de aprovizionare ar putea duce la unele alegeri dificile în Europa, inclusiv la raționalizare.

Joe McMonigle, secretarul general al Forumului Internațional al Energiei, a declarat că este de acord cu această prognoză deprimantă a AIE.

„Avem o problemă serioasă în întreaga lume, și cred că factorii de decizie politică abia acum se trezesc. Este un fel de furtună perfectă”, a declarat McMonigle, al cărui grup servește drept intermediar între țările producătoare și cele consumatoare de energie.

Amploarea acestei furtuni perfecte – investiții insuficiente, cerere puternică și perturbări ale ofertei din cauza războiului – va avea consecințe de amploare, putând amenința redresarea economică după Covid-19, exacerbând inflația, alimentând neliniștea socială și subminând eforturile de a salva planeta de încălzirea globală.

Birol a avertizat asupra blocajelor în aprovizionarea cu benzină și motorină, în special în Europa, precum și asupra raționalizării gazelor naturale iarna viitoare în Europa.

„Este o criză pentru care lumea este teribil de nepregătită„, a declarat Robert McNally, care a fost unul dintre principalii consilieri pe probleme de energie ai fostului președinte american George W. Bush.

Nu numai că prețurile la energie sunt foarte mari, dar fiabilitatea rețelei electrice este pusă la încercare de temperaturile extreme și de seceta severă. Un organism de reglementare a rețelei electrice din SUA a avertizat luna trecută că unele părți ale țării s-ar putea confrunta cu penurii de energie electrică și chiar cu pene de curent în această vară.

„Temerile noastre s-au adeverit”

Fostul consilier pe probleme de energie al lui Obama, Jason Bordoff, și profesorul Meghan O’Sullivan, de la Universitatea Harvard, au scris un articol în The Economist la sfârșitul lunii martie în care avertizau că lumea se află în pragul a „ceea ce ar putea deveni cea mai gravă criză energetică de după anii 1970”.

„De când am scris acel articol, temerile noastre s-au confirmat”, a declarat Bordoff, decan co-fondator al Școlii de climă din Columbia, pentru CNN.

Desigur, există diferențe esențiale între zilele noastre și anii 1970. Prețurile nu au crescut nici pe departe atât de mult ca atunci, iar factorii de decizie politică nu au recurs la măsuri extreme precum controlul prețurilor.

„Dacă am recurge la controlul și plafonarea prețurilor, atunci am putea avea penurie”, a spus McNally.

Când a început războiul, Occidentul a încercat să evite să vizeze în mod direct aprovizionarea cu energie a Rusiei, deoarece aceasta era pur și simplu prea critică pentru piețele globale. Rusia nu este doar cel mai mare exportator de petrol din lume, ci și cel mai mare exportator de gaze naturale și un important furnizor de cărbune.

Dar, pe măsură ce brutalitatea războiului a devenit evidentă pentru întreaga lume, această abordare de nepăsare nu a durat, iar Statele Unite și alte țări au interzis importurile de energie rusească.

Riposta

Rusia a ripostat la sancțiunile occidentale prin restricționarea sau chiar oprirea livrărilor de gaze naturale către mai multe țări europene.

Uniunea Europeană a anunțat săptămâna aceasta că intenționează să elimine treptat 90% din importurile de petrol rusesc până la sfârșitul anului. Această măsură a ridicat spectrul unor noi represalii din partea Rusiei.

Această situație de tip „ochi pentru ochi” nu a făcut decât să agraveze deficitul de aprovizionare pe piețele energetice care erau deja la limită.

„Încă nu am văzut cât de gravă va deveni această criză energetică”, a declarat Bordoff.

Deja prețurile la benzină din SUA au crescut cu 52% în ultimul an, atingând niveluri record, ceea ce a înfuriat populația și a contribuit la criza de inflație din țară.

Prețurile la gazele naturale, un combustibil vital pentru încălzirea locuințelor și alimentarea rețelei electrice, aproape că s-au triplat în ultimul an în Statele Unite. Prețurile la gazele naturale au explodat și mai mult în Europa, deși sunt departe de cele mai grave niveluri.

“Putin ne-a adus acolo mai repede”

Tulburările energetice de astăzi nu sunt doar rezultatul războiului din Ucraina. Este, de asemenea, produsul secundar al prăbușirii investițiilor în petrol și gaze naturale, care sunt resurse în curs de epuizare și care necesită sume masive de bani doar pentru a le menține producția, ca să nu mai vorbim de a o crește.

Investițiile în amonte în sectorul petrolului și gazelor naturale s-au situat la doar 341 de miliarde de dolari în 2021, cu 23% sub nivelul de 525 de miliarde de dolari de dinainte de Covid și mult sub vârful recent din 2014, de 700 de miliarde de dolari, potrivit IEF.

Acest deficit de investiții a fost provocat de o serie de factori, printre care un impuls al investitorilor și al guvernelor de a paria pe energia curată, viitorul incert al combustibililor fosili și anii de prețuri slabe și volatile ale petrolului.

„Din cauza dorinței de a reduce emisiile de carbon, avem mult mai puțin apetit pentru a investi în hidrocarburi. Iar acest lucru exacerbează volatilitatea prețurilor și face mai dificilă rezolvarea problemei ofertei”, a declarat Francisco Blanch, șeful departamentului global de mărfuri de la Bank of America.

Europa se confrunta deja cu o criză energetică anul trecut, iar prețurile la gaze naturale, cărbune și petrol erau ridicate cu mult înainte ca primele tancuri rusești să înceapă să intre în Ucraina.

„Ne îndreptam oricum spre o criză. Putin doar ne-a adus acolo mai repede și mai brusc”, a declarat McNally, care este acum președintele firmei de consultanță Rapidan Energy Group.

’73 vs ’22

Criza petrolului din 1973 a fost marcată de cozi de ore întregi la benzinării, penurie de combustibil și panică.

Experții au declarat că sunt îngrijorați de penuria de combustibil și astăzi, deși consideră că acesta este un risc mai mare în Europa decât în Statele Unite.

„Lipsa de combustibil este o problemă globală. Veți vedea asta foarte curând, deși poate nu în SUA”, a declarat Blanch de la Bank of America.

Blanch a spus că el crede că acest risc este mai mic în Statele Unite, deoarece țara rămâne unul dintre cei mai mari producători de petrol de pe planetă și este un exportator major de energie. Europa, pe de altă parte, este mai dependentă de petrolul și gazele naturale străine – în special din Rusia.

Șeful AIE a avertizat în legătură cu raționalizarea gazelor naturale în Europa, care este puternic dependentă de Rusia pentru gaze.

Blanch a menționat că prețurile foarte mari la gazele naturale au închis deja fabrici în Europa.

„Europa este deja în modul de raționalizare a gazelor naturale”, a spus el.

‘Trebuie să fim atenți aici’

Experții în energie au declarat pentru CNN că sunt îngrijorați de faptul că factorii de decizie politică la nivel mondial gestionează greșit criza climatică, concentrându-se prea mult pe reducerea ofertei și nu suficient pe reducerea apetitului lumii pentru combustibili fosili.

„Nu facem nici pe departe suficient pentru a reduce cererea de hidrocarburi în concordanță cu obiectivele noastre climatice”, a spus Bordoff.

Concentrându-ne doar pe o singură parte a ecuației riscăm nu doar o creștere a prețurilor, ci și tulburări sociale și dezorientarea publicului față de acțiunile climatice.

„Trebuie să fim atenți aici, deoarece dacă permitem publicului să asimileze prețurile ridicate ale energiei cu tranziția energetică, suntem condamnați”, a spus McMonigle. „Practic, veți pierde sprijinul publicului, probabil definitiv”.

McMonigle a îndemnat guvernele să trimită semnale investitorilor că nu numai este în regulă să investească în continuare în combustibili fosili, dar că este „necesar” pentru economia mondială și pentru progresul în tranziția energetică.

Dar chiar dacă factorii de decizie politică îi vor convinge pe investitori să accelereze investițiile, ar fi nevoie de un timp considerabil pentru a avea ca rezultat o ofertă mai mare.

Ce ar putea pune capăt crizei energetice

Bineînțeles, nimeni nu poate spune cu certitudine cum anume se vor desfășura toate acestea. Și ar putea exista surprize care să atenueze criza de aprovizionare.

De exemplu, un progres diplomatic care să pună capăt războiului din Ucraina și să permită ridicarea sancțiunilor impuse Rusiei ar putea schimba întrucâtva situația.

Birol a spus că alte surprize care ar ușura criza energetică includ un acord nuclear iranian, o încetinire economică mai accentuată în China sau un acord al Arabiei Saudite și al celorlalți producători OPEC de a crește producția de petrol.

De asemenea, el a reiterat că guvernele sunt pregătite să elibereze noi stocuri de urgență de petrol. Cu toate acestea, chiar și eliberarea record a stocurilor de urgență din SUA a avut doar un impact modest și trecător asupra prețului benzinei.

În martie, AIE a îndemnat, de asemenea, guvernele din întreaga lume să ia în considerare măsuri drastice pentru a reduce cererea de petrol, inclusiv reducerea limitelor de viteză pe autostrăzi, lucrul de acasă până la trei zile pe săptămână, acolo unde este posibil, și duminici fără mașini în orașe.

Și mai există cel puțin o altă evoluție care a fost adusă în prim-plan în ultima vreme și care ar putea atenua criza energetică: O recesiune economică, sau cel puțin una suficient de profundă pentru a provoca o prăbușire a cererii.

Foto China Daily

---