Simți că nu te poți concentra pe nimic în acest moment? Nu ești singurul. Anxietatea cauzată de pandemie ne-a afectat tuturor memoria, spun experții.

Știm cu toții sentimentul: intri într-o cameră cu o misiune și apoi te oprești, confuz și puțin dezamăgit, realizând că ai uitat complet de ce te afli acolo.

În 2011, cercetătorii de la Universitatea Notre Dame au încercat să-și dea seama de ce. Au stabilit că acțiunea de a trece printr-o ușă a provocat amnezia instantanee. Studiul lor publicat pe BBC a arătat că creierul este conceput doar pentru a conține un număr de informații simultan, iar o schimbare de locație funcționează ca un declanșator pentru a arunca unele date pentru a face spațiu pentru altele.

De când a început răspândirea coronavirusului, mulți au avut senzația că uită de ce sunt în bucătărie de zeci de ori pe zi. De fapt, unora li se pare aproape imposibil să se concentreze. Nu pot păstra un număr de telefon în cap suficient de mult timp pentru a-l forma și este nevoie de o veșnicie pentru a scrie un e-mail simplu. Mulți încep o sarcină și trec doar câteva minute până să se simtă distrași. Productivitatea a scăzut.

„Sunt incredibil de ocupat, nu fac altceva decât să spăl vase și să fac plimbări”

Dintr-o dată, este nevoie de un efort herculean pentru a face ceva substanțial. O situație stresantă poate face ca sarcinile simple să se simtă mai dificile decât erau.

Focus

Ceea ce se întâmplă este o defecțiune a memoriei de lucru: capacitatea de a înțelege informațiile primite, de a le forma într-un gând coeziv și de a le ține suficient de mult timp pentru a face ceea ce aveți nevoie cu ele.

„Gândiți-vă la aceasta ca la platforma mentală pentru operațiile noastre cognitive, pentru ceea ce ne gândim acum”, spune Matti Laine, profesor de psihologie la Universitatea Åbo Akademi din Finlanda.

„Memoria de lucru este strâns legată de atenție. Vă concentrați asupra unor sarcini, scopuri, directive sau comportament pe care doriți să îl realizați”, adaugă Laine.

Cu alte cuvinte, memoria de lucru este capacitatea de a raționa în timp real și este o mare parte din ceea ce face creierul uman atât de puternic. Dar cercetările au arătat că circumstanțele, îngrijorarea și anxietatea care se schimbă rapid pot avea un impact semnificativ asupra capacității dvs. de concentrare.

„Cu mult înainte de pandemie, am finalizat un studiu online cu un grup mare de adulți americani care au completat chestionare de autoevaluare”, spune Laine.

„Am văzut o tendință de relație negativă între anxietate și memoria de lucru. Cu cât este mai mare anxietatea, cu atât este mai mică performanța memoriei de lucru”, adaugă Laine.

Când aveți o experiență anxioasă acută – să zicem, cineva care amenință se îndreaptă în spatele dvs. în drum spre casă în întuneric – s-ar putea să aveți probleme cu amintirea detaliilor feței lor. Astfel, o situație stresantă poate distruge și memoria de lucru, făcând chiar și cele mai simple sarcini să se simtă mai dificile decât erau.

„Vorbim despre anxietate și stres care nu sunt acute”, spune Laine.

„Este legat de un viitor profund incert. Nu știți – continuă vara aceasta, toamna asta? Nimeni nu stie. Ne conduce către o situație de anxietate mai cronică”, adaugă Laine.

Efectul pandemiei?

În timp ce colecta date pentru un studiu încă nepublicat despre formarea memoriei de lucru în această primăvară, Laine spune că el și echipa sa au întrebat aproximativ 200 de persoane din Marea Britanie și America de Nord dacă au anxietate legată în mod specific de pandemie.

„Am adăugat o întrebare cu privire la anxietatea pandemică”, spune Laine.

„Le-am cerut oamenilor să raporteze nivelurile de anxietate pe o scară de la zero la zece, zece fiin îngrijorarea constantă care interferează cu activitatea zilnică”, adaugă Laine.

Valoarea medie, care cred că este destul de mare, a fost de aproximativ 5,6.

În plus, Laine spune că aceste cifre au arătat o corelație clară între acea anxietate legată de pandemie și scăderea performanței memoriei de lucru, deși pot exista mai multe mecanisme diferite pentru modul în care anxietatea, legată de pandemie sau altfel, întrerupe funcția cognitivă.

„Există o idee că într-un fel îți consumă capacitatea”, spune el.

„Când ești anxios, capul tău este plin de aceste gânduri, iar creierul tău este cumva părtinitor și acordă mai multă atenție lucrurilor negative”, explică Laine.

Anxietatea susținută poate provoca, de asemenea, insomnie, explică Oliver Robinson de la Institutul de neuroștiințe cognitive de la University College London.

„Lipsa somnului este o modalitate foarte bună de a afecta memoria de lucru”, spune el.

„Dacă nu dormi la fel de bine, acesta este un mod minunat de a-l distruge”, explică Robinson.

Chiar dacă nu sunteți conștient în mod explicit că sunteți mai la îndemână, „este ceva pe care îl prelucrați”, adaugă Robinson.

Problemele de memorie de lucru s-ar putea datora, de asemenea, în parte unei sarcini cognitive care copleșește capacitatea creierului tău. Robinson explică faptul că, chiar și procesele cognitive simple, cum ar fi realizarea unei liste de cumpărături, necesită acum mai multă inteligență.

„Acum, mai degrabă decât să mă gândesc „voi alerga doar la magazin”, vă gândiți la ce aveți nevoie, la ce magazine sunt deschise și dacă va fi sigur să mergeți acolo. Să presupunem că creierul tău poate îndeplini patru sarcini simultan. Acum, dintr-o dată, sunt 10 și nu puteți face niciuna dintre ele”, explică Robinson.

Câștigul creierului?

Vestea bună este că puteți exercita memoria de lucru.

Există o mulțime de „jocuri pe creier” acolo, dar jocul celor mai multe dintre ele, sunt de acord experții, nu face de fapt nimic altceva decât să te facă mai bun la acel joc.

„Jocurile de antrenament cognitiv nu mă fac mai bine să îmi amintesc lista de cumpărături”, spune Robinson.

„Este ca și cum ai încerca să-i antrenezi pe oameni să joace tenis făcându-i să alerge”, adaugă acesta.

Cu toate acestea, un anumit tip de exercițiu de antrenament arată promițător în unele studii. Sarcina N-back este asemănător jocului clasic Concentration, în care jucătorii trebuie să găsească perechi de cărți potrivite.

Dar, în loc de perechi, există un singur obiect care se mișcă în jurul planșei în formă de grilă. Jucătorii trebuie să-și amintească poziția obiectului printr-un anumit număr de ture – 1 spate, 2 spate și așa mai departe. Dacă jocul are un impact real asupra memoriei de lucru rămâne un pic controversat în comunitatea de neuroștiințe, dar câteva runde vă pot ajuta, de asemenea, să renunțați la o anumită tensiune.

La urma urmei, anxietatea este cea care provoacă în primul rând problema și ameliorarea care ar putea ajuta la rezolvarea unor probleme de concentrare.

Doriți să obțineți o memorie de lucru mai bună?

Petrecerea orelor pe sudoku probabil nu va ajuta. De obicei, în tratamentul terapeutic pentru anxietate, „ne bazăm pe a le arăta oamenilor că lucrurile nu sunt atât de rele pe cât cred ei că sunt”, spune Robinson.

„În acest caz, nu poți folosi cu adevărat asta. Dar poți limita lucrurile care te fac să te gândești la asta”, adaugă acesta.

Cu alte cuvinte, repornirea memoriei de lucru poate însemna și reducerea consumului de știri și luarea în considerare a unei pauze de pe rețelele de socializare. Dar cel mai eficient lucru de făcut ar putea fi pur și simplu să te convingi că este OK să te lupți.

„Acordându-ți permisiunea de a simți că este OK să nu te simți OK, paradoxal, te poate face mai OK”, spune Robinson.

„Nu veți fi la fel de productivi și nu este nimic în neregulă dacă nu puteți lucra la o capacitate de 100%: suntem încă în mijlocul unei pandemii”, conchide acesta.

Sursă foto: joblist.md

---